Uzina Constructoare de Mașini (UCM) Reșița, cea mai veche unitate industrială din România, controlată de austriecii de la INET AG și aflată în insolvență din decembrie 2011, a reintrat pe pierdere anul trecut, cu un rezultat negativ de aproape 25 milioane lei, după ce a reușit să termine cu profit fiecare din anii anteriori în care s-a aflat în procedură de reorganizare. Motivele principale sunt intrarea la rândul său în insolvență a Hidroserv, filiala de mentenanță a Hidroelectrica, precum și amânarea sau anularea unor contracte de lucrări al căror beneficiar final era producătorul de energie hidro.
"Această pierdere se datorează, pe de o parte, intrării în insolvență a Hidroserv, UCM Reșița având de recuperat o creanță totală în valoare de 21.725.537,41 lei, și pe de altă parte amânării sau anulării de către Hidroelectrica a unor contracte în valoare totală de 24.713.860 lei, care au dezechilibrat bugetul estimat pentru 2016", se arată în raportul anual al UCM Reșița.
În anii anteriori de insolvență, UCM Reșița a realizat profit de 481.489 lei în 2015, 609.032 lei în 2014, 2,09 milioane lei în 2013 și peste 3 milioane lei în 2012. Administratori judiciari ai UCM Reșița sunt firmele Euro Insol a deputatului ALDE Remus Borza, care a gestionat și insolvența Hidroelectrica, și V.F. Insolvență SPRL.
UCM Reșița este dependentă în proporție de aproape 88% de comenzile Hidroelectrica, directe sau prin Hidroserv, în cele mai multe contracte compania fiind subcontractor al celor de la Romelectro.
"Contractul de reparație capitală a CHE Berești, în valoare de 10.700.000 lei s-a amânat, în prima fază, din 2016 pentru aprilie 2017, iar apoi pentru iulie 2017 și se întrevede o nouă amânare, din partea Hidroelectrica, de încă 3 luni. Contractul de reparație capitală a CHE Păclișa, în valoare de 994.020 lei trebuia să înceapă în august 2016, dar a fost amânat în mai multe rânduri, fără să fie comunicată o dată anume de începere a lucrărilor", se plânge conducerea UCM Reșița.
Pe de altă parte, cifra de afaceri a UCM Reșița a crescut cu 60% în 2016, la 55,7 milioane lei.
"Pentru anul 2017, pe piața internă, UCM Reșița și-a propus participarea la executarea lucrărilor de reparații capitale și de modernizare pentru proiecte ale Hidroelectrica, cum ar fi: CHE Călimănești, CHE Vidraru, CHE Slătioara", se mai menționează în raport.
Deocamdată, Hidroelectrica a anulat licitația lansată în mai anul trecut pentru megacontractul estimat la 97,5 milioane euro, TVA inclusă, de retehnologizare a amenajării hidroelectrice de la Vidraru, după ce a primit doar oferte inacceptabile sau neconforme cu specificațiile din caietul de sarcini. La licitație se înscrise și o companie controlată de cel mai bogat om din Rusia.
Tabelul preliminar al datoriilor UCM Reșița față de creditori prevede un pasiv total cifrat la circa 852,7 milioane lei. UCM Reșița a intrat în insolvență în decembrie 2011. În 2013, AVAS, actualmente AAAS, a preluat datoriile bugetare ale companiei către ANAF, cifrate la acea dată la peste jumătate de miliard de lei. Planul era ca, ulterior, datoriile respective să fie convertite în acțiuni, iar statul să preia din nou controlul asupra companiei, însă în cele din urmă s-a renunțat la el întrucât contravenea normelor UE.
Potrivit raportului pe această temă a administratorilor judiciari, cauzele intrării în insolvență a UCM Reșița la finalul lui 2011 au fost, pe fondul crizei economice generale de la acel moment, scăderea cererii interne, gradul de utilizare scăzut al capacităților de producție, neîncasarea creanțelor, nemodernizarea utilajelor, lipsa finanțării pentru investiții și ponderea mare a costurilor fixe în totalul cheltuielilor. În plus, în 2010, Fiscul a anulat facilități fiscale constând în scutiri de obligații de plată de peste 170 milioane lei acordate companiei la privatizare, din cauză că aceasta nu și-a achitat datoriile la stat la finalul anului 2009.
În 2014, Guvernul Ponta și-a pus problema ca Hidroelectrica să preia prin absorbție UCM Reșița, argumentul fiind puternica interdependență dintre cele două companii, însă ideea a fost în cele din urmă abandonată.
Anul trecut, Guvernul Cioloș a elaborat un proiect de ordonanță de urgență prin care AAAS ar fi căpătat posibilitatea să preia, prin dare în plată, active ale companiilor insolvente care îi datorează bani, în vederea stingerii datoriilor, însă proiectul nu a mai fost adoptat. Printre companiile care ar fi beneficiat de pe urma măsurii se număra și UCM Reșița, alături de Oltchim, Remin Baia Mare sau Fortus Iași.
Istoria UCM Reșița a început în 1771, prin darea în exploatare a primelor furnale și forje, care au pus bazele celei mai vechi unități industriale din România. Înainte de 1989, pe platforma de la Reșița lucrau peste 14.000 de salariați. La finalul anului 2016, numărul acestora era de 958. Compania a fost privatizată în 2003, când compania austriacă INET AG a preluat 51% din acțiuni de la APAPS. În prezent, austriecii dețin o participație de 96,8% din capitalul UCM Reșița.
Profit.ro organizează, în 15 mai, la Hotel Intercontinental, cu începere de la ora 9.00, Profit Energy.forum, un eveniment în care sunt invitați reprezentanții autorităților și asociațiilor de reglementare din domeniul energiei, șefi de companii care activează în sectorul energetic, avocați și consultanți, pentru a dezbate provocările actuale și viitorul sectoarelor energetice. Pentru detalii și înregistrări, AICI.
