Proiectul de care depinde extracția gazelor din Marea Neagră, amânat din nou. Deputații și concesionarii s-au împotmolit la obligativitatea contractării în proporție de 25% a companiilor cu capital autohton. Idee pentru un “gentleman’s agreement”

Votarea formei finale a proiectului de lege privind operațiunile petroliere offshore în Comisia de Industrii a Camerei Deputaților a fost amânată încă o săptămână, membrii Comisiei și reprezentanții companiilor petroliere deținătoare de concesiuni de gaze naturale în Marea Neagră blocându-se astăzi la dezbaterea prevederilor privind obligativitatea ca titularii de acorduri petroliere offshore să achiziționeze bunuri, servicii și lucrări de la companii înregistrate în România și al căror capital să fie deținut în proporție de peste 25% de persoane fizice și juridice române.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider

De ce este important: Fără a avea certitudinea stabilității regimului fiscal, companiile nu pot lua deciziile finale de investiție în proiectele de exploatare. De exemplu, cea a consorțiului ExxonMobil-OMV Petrom, care deține concesiunea perimetrului de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, este așteptată în a doua jumătate a acestui an.

Aspectele cele mai sensibile, cele fiscale, nici măcar n-au fost discutate, președintele Comisiei, Iulian Iancu, propunând ca dezbaterea să fie amânată cu încă o săptămână, pentru a fi reluată în ședința de marțea viitoare, pentru ca proiectul de lege să poată fi votat în plenul Camerei Deputaților de miercuri.

În opinia reprezentanților companiilor petroliere, măsura referitoare la 25% capital românesc încalcă legislația europeană, fiind discriminatorie din acest punct de vedere, și vine în contradicție și cu Legea achizițiilor publice, precum și cu cea a achizițiilor sectoriale.

Aceștia și-au declarat disponibilitatea să lucreze cu companii românești și să aibă angajați români chiar într-un procent mai ridicat, însă au precizat că teama lor principală este că legea poate fi contestată, cu rezultatul blocării efective a operațiunilor, deoarece parlamentarii nu ar avea încredere în legile pieței.

CITEȘTE ȘI STUDIU Ce ar trebui să facă statul pentru ca gazele din Marea Neagră să fie consumate în România: subvenții pentru extinderea distribuției și pentru vehicule pe gaz comprimat, sprijin pentru petrochimie și taxarea mașinilor poluante

O propunere a vizat introducerea obligativități semnării unor parteneriate în care companiile cu capital autohton să reprezinte minimum 25%, însă s-a considerat că și această formulare încalcă legislația europeană și Legea achizițiilor publice.

În susținerea ideii că sunt de acord cu implicarea economiei românești pe orizontală în procesul de extracție a gazelor din Marea Neagră, reprezentanții Exxon au precizat că, fără o prevedere legală în acest sens, în prezent, pe platformele operate de companie, din 120 de angajați, 70% sunt români.

Președintele Comisiei, Iulian Iancu, a propus, la final, o variantă “de compromis” prin care partea română și Asociația Română a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (RBSTA) să semneze un “gentleman’s agreement”, prevăzut într-o anexă la lege, iar în cazul în care companiile nu respectă prevederile acestuia, condițiile fiscale să poată fi modificate de statul român.

CITEȘTE ȘI Ultima bătălie din războiul fiscal pe gazele din Marea Neagră a fost amânată câteva ore. Ministerul Dezvoltării a menținut primăriile în jocul autorizării lucrărilor pentru exploatare. Operatorii americani au de partea lor administrația de la Washington

Iancu nu a precizat la ce condiții fiscale se referă, dacă acestea sunt cele sensibile, asupra cărora membrii Comisiei și cei ai asociației nu au ajuns la niciun acord.

Majoritatea membrilor Comisiei susțin menținerea actualului regim de redevențe petroliere, similar pentru zăcămintele offshore și cele aflate pe uscat, precum și obligarea companiilor care vor să extragă gaze din Marea Neagră la plata impozitului de 60-85% pe veniturile suplimentare rezultate din dereglementarea prețurilor la gaze naturale și a celui de 0,5% pe veniturile din exploatarea resurselor naturale alte decât gazele, în cazul de față cele de țiței.

Companiile ar dori să fie exceptate de la plata celor două impozite, pe motiv că investițiile din offshore sunt unele semnificativ mai mari decât cele din onshore.

CITEȘTE ȘI Ziua cea mai lungă pentru Marea Neagră. Astăzi este așteptată decizia: dacă, în ce condiții de fiscalitate și când va fi extras gaz offshore

În plus, companiile vor să fie respectate în continuare și prevederile Ordonanței de Urgență 160/199, care prevede că, “pe perioada derulării acordului petrolier, vor fi aplicabile reglementările fiscale existente la data semnării acestuia. Pentru titularii de acorduri petroliere și subcontractanții acestora, care desfășoară operațiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă de peste 100 metri, se calculează amortizarea imobilizărilor corporale și necorporale aferente operațiunilor petroliere, a căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare de 100%, în funcție de rezerva exploatabilă de substanță minerală utilă, pe durata acordului petrolier.