Profitul net al companiei de stat Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, a scăzut cu 12,3% în primul semestru al anului, față de perioada similară din 2015, la 281,77 milioane lei, ca urmare a creșterii cu 19% a cheltuielilor de exploatare, în principal din cauza majorării de 2,5 ori a cheltuielilor cu consumul tehnologic propriu și cu pierderile tehnologice din rețeaua de transport, dar și a constituirii unui provizion de peste 25 milioane lei pentru obligații fiscale suplimentare stabilite de ANAF, pe care însă compania le contestă.
Veniturile totale ale Transgaz au crescut cu 4,05% în primele șase luni ale anului, la 926,151 milioane lei, în timp ce veniturile din exploatare înainte de activitatea de construcții au avansat cu 5,2%, la 892,48 milioane lei.
Cele mai importante venituri ale Transgaz, cele din activitatea de transport intern de gaze naturale, au scăzut cu 4,5%, la 630,318 milioane lei. Compania a încasat însă mai mulți bani din tranzitul gazelor rusești, în baza contractelor cu gigantul rus de stat Gazprom, respectiv 160,727 milioane lei, în creștere cu 1,21% comparativ cu S1 2015.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Cantitatea totală de gaze naturale transportată prin conductele Transgaz în prima jumătate a anului a fost de 5,87 miliarde metri cubi, cu 0,55 miliarde mc mai mică decât cantitatea programată.
Mai interesant și mai important din punct de vedere financiar-contabil, rubrica "alte venituri din exploatare" a cunoscut o creștere explozivă, de la doar 1,4 milioane lei în primul semestru din 2015 la nu mai puțin de 53,11 milioane lei în primele șase luni din acest an. "Societatea a înregistrat la alte venituri din exploatare suma de 51.717.515 lei reprezentând majorări de întârziere aferente unor dividende achitate cu întârziere din perioada 2000-2003, prescrise", se arată în situațiile financiare semestriale ale Transgaz.
Cheltuielile de exploatare ale Transgaz au crescut cu peste 19%, la 567,373 milioane lei. Cel mai mult au crescut cheltuielile cu consumul propriu tehnologic, pierderile tehnologice din rețeaua de transport și materialele și consumabilele utilizate, de 2,5 ori, de la 34,143 la 85,311 milioane lei. Asta din cauza triplării cantitative a consumului tehnologic al Transgaz în primul semestru, la 65,375 milioane metri cubi.
CITEȘTE ȘI Miliardarul George Soros renunță la investiții în aurUn alt factor semnificativ de majorare a cheltuielilor a fost constituirea unui provizion de peste 25 milioane lei pentru obligații fiscale suplimentare stabilite de ANAF, pe care însă compania le contestă.
"Societatea a contestat administrativ decizia de impunere privind obligații fiscale suplimentare de plată în valoare de 25.409.833 lei emisă de ANAF, constând în impozit pe profit, TVA, penalități și majorări de întârziere, și a constituit un provizion. Societatea a achitat sumele menționate în decizia de impunere pentru a putea desfășura activitatea în direcțiile impunse de management și pentru a facilita obținerea finanțării proiectelor viitoare", se precizează în situațiile financiare ale Transgaz.
În primul semestru al anului, Transgaz a finalizat investiții în valoare de doar 37,76 milioane lei, deși programul prevedea realizări de 721,9 milioane lei.
CITEȘTE ȘI Firmele pot cere de astăzi bani statului. Cum pot fi primiți banii"Față de valoarea totală a programului de modernizare și dezvoltare investiții de 721,902 milioane lei, valoarea totală a realizărilor este de 37,759 milioane lei, ceea ce reprezintă un grad de realizare de 5,23%. Cauzele îndeplinirii programului investițional în proporție de doar 5,23% constau în principal, în probleme de natură juridică privind accesul în teren, autorizații neobținute în timp util, schimbarea de către ANRMAP a procedurilor de validare a licitațiilor șamd", se menționează în raportul administratorilor Transgaz aferent semestrului I 2016.
De altfel, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență elaborat de Ministerul Economiei, acționarul principal al monopolului de transport gaze naturale Transgaz, cu 58,5% din acțiuni, proiectele de importanță națională în domeniul gazelor naturale, cum ar fi componenta românească a interconectării sistemelor de transport de gaze ale țării cu cele ale Bulgariei, Ungariei și Austriei (proiectul BRUA), vor fi implementate și fără acordul proprietarilor ale căror terenuri urmează să fie traversate de către elementele de infrastructură ale acestor proiecte.
Mai mult, pentru cazul în care proprietarii de terenuri refuză accesul companiilor care realizează lucrările pe proprietățile lor, proiectul prevede expres că acestea pot solicita, cu titlu gratuit, intervenția jandarmilor. Conform proiectului de act normativ supus dezbaterii publice, întârzierea autorizării lucrărilor aferente proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale reprezintă o situație extraordinară, impunându-se în regim de urgență reglementarea procedurilor de emitere a avizelor și acordurilor pentru proiectele în cauză și modalitatea de identificare a proprietarilor.
CITEȘTE ȘI VIDEO Google lansează aplicația de video chat DuoVara aceasta, Transgaz a încheiat acorduri de interconectare cu operatorii omologi din Ucraina și Bulgaria, pentru punctele de interconectare Isaccea 1 și Negru Vodă 1.
"În ceea ce privește conductele T2,3 menționăm că Transgaz se află în negocierea acordurilor de interconectare pentru punctele de interconectare Isaccea 2,3 și respectiv punctele de interconectare Negru Vodă 2,3, negociere care este îngreunată de prevederile contractului istoric de transport gaze naturale cu Gazprom Export pe Isaccea 3 – Negru Vodă 3", se afirmă în raportul administratorilor Transgaz.
La finalul anului trecut, Transgaz a prelungit cu 9 luni, până pe 30 septembrie 2016, contractul de tranzit al gazelor naturale rusești spre Occident prin conducta Isaccea – Negru Vodă, care urma să expire la finalul anului, deși capacitatea de transport a respectivei conducte, rezervată în exclusivitate de Gazprom, trebuia scoasă la licitație pentru respectarea legislației europene în domeniu. Transgaz mai are un contract similar ci Gazprom, care expiră doar în 2023.