Producția de petrol a Rusiei s-a redus în august pentru prima dată în ultimele 4 luni, după ce în perioada mai-iulie aceasta a crescut în pofida embragoului anunțat de Comisia Europeană. Scăderea nu este cauzată de micșorarea cererii europene, care, dimpotrivă, a crescut în ultima lună, ci este probabil rezultatul reviziilor programate și/sau o măsură preventivă a companiilor ruse, pe 5 decembrie urmând să intre în vigoare interzicerea totală a importului maritim de țiței rusesc.
De ce este important: Companiile autohtone și-au majorat în prima jumătate a anului de 2,5 ori cantitatea de motorină importată pe cale maritimă, prin OIl Terminal, și cu 35% pe cea de țiței în prima jumătate a acestui an, foarte probabil o mare parte din acestea fiind de proveniență rusă, în condițiile în care sancțiunile impuse de UE intră în vigoare în totalitate de-abia începând cu luna decembrie a acestui an. Recent, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a recunoscut că România importă încă motorină din Rusia: ”Jumătate din cantitatea de motorină se importă. Luăm și din Rusia, atâta timp cât ne este permis. Atât Rompetrol, cât și Petrom, cât și SOCAR, iau de pe toate piețele cât este permis, că nu va mai fi permis, se vor orienta”.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Mai este important: Companiile românești mai pot importa țiței rusesc doar până pe 5 decembrie 2022, iar motorină din Rusia, până pe 5 februarie 2023. Caspian Pipeline Consortium (CPC) a anunțat recent că 2 dintre 3 trei linii de încărcare ale terminalului său de la Novorosisk, prin care, potrivit Asociației Energia Inteligentă, în România a intrat în 2021 85% din țițeiul kazah (alternativ la cel rusesc) importat, au devenit indisponibile, în urma unei inspecții.
Potrivit publicației economice ruse Kommersant, care citează surse oficiale, producția de țiței din Rusia a scăzut în august cu 2% față de cea din luna iulie.
În iulie, producția de petrol și condensat a Rusiei a fost de 10,76 milioane de barili pe zi (bpd), în creștere față de 10,70 milioane de barili pe zi în iunie, potrivit datelor publicate de biroul de statistică Rosstat, citate de Reuters. Rosstat a mai spus că producția de petrol, fără condensat, a fost de 42,2 milioane de tone luna trecută, față de 40,7 milioane de tone în iunie.
În august, Kommersant susține că producția rusă de petrol, dar și condensat, se va ridica la 44,8 milioane tone (1,445 milioane tone/zi).
Cea mai mare scădere din august este înregistrată de Gazprom Neft, cu 4%, la circa 107 mii de tone pe zi. Peste 70% din scăderea producției Gazprom Neft a provenit din zăcământul offshore Prirazlomnoye, aflat în revizie.
De altfel, principalul acționar al Gazprom Neft, Gazprom, a raportat cea mai mare contribuție la scăderea producției de hidrocarburi lichide (pe care le extrăgeau din zăcămintele gaziere), de 7%, la 228 mii tone pe zi, ca urmare a diminuării producției de gaze.
Cel mai mare producător rus de țiței, Rosneft, și-a redus producția în august cu 1%, la 462 mii tone pe zi, în timp ce cele ale Lukoil și Surgutneftegas se mențin la nivelul lunii iulie - 220 mii, respectiv 162 mii tone pe zi.
Companiile petroliere ruse au încercat încă din primăvară să se adapteze sancțiunilor impuse de UE și SUA. Producătorii ruși încearcă să redirecționeze volumele disponibilizate de materii prime energetice către piețele asiatice, cărora le-au oferit un discount de până la 30%, precum și către propriile rafinării.
În ultima perioadă însă, producătorii ruși au început să reducă aceste cantități ca urmare a reviziilor programate la rafinării, chiar dacă activitatea de procesare este extrem de atractivă din punct de vedere economic, Rusia exportând în continuare în special motorină în statele UE, inclusiv România. Drept urmare, volumul de țiței rafinat în Rusia s-a diminuat cu 2% față de iulie, la 762 mii tone pe zi.
Anticipând efectele intrării în vigoare pe 5 decembrie a embargoului impus petrolului rusesc, companiile europene nu numai că nu și-au diminuat importurile, ci le-au majorat. Exporturile de petrol rusesc către această regiune au crescut în august, potrivit Kommersant, cu 2%, la 672 mii tone pe zi, după ce în ultimele luni se diminuaseră. S-au majorat în principal livrările pe cale maritimă, în timp ce cele prin conducte au scăzut.
