Producătorii de energie pe bază de cărbune, care folosesc cărbune din producția proprie, pot fi scutiți de obligația de cumpărare de certificate verzi destinate subvenționării energiei regenerabile pentru electricitatea consumată în extracția, prepararea, și manipularea cărbunelui, conform unui proiect de lege adoptat miercuri de Senat. Măsura vizează explicit Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara, precum și CET Govora, companii controlate de stat, și are nevoie de acordul Comisiei Europene, care are însă în vedere blocarea unor asemenea inițiative. Detalii vor fi anunțate la Profit Energy.forum, conferință organizată cu sprijinul Exxon Mobil, care va fi deschisă de ministrul Energiei, Anton Anton, și va reuni principalii jucători în domeniu.
Detalii pot fi aflate AICI
Proiectul de modificare a Legii privind sistemul de promovare a energiei regenerabile a fost elaborat de mai mulți parlamentari din arcul guvernamental, iar după votul din Senat va fi luat în dezbatere de către deputați.
Din formularea aleasă de aceștia pentru modificare rezultă însă că de scutirea de certificate verzi ar putea beneficia și producătorii de energie pe bază de gaze naturale care folosesc ca materie primă gaze din producția proprie, OMV Petrom și Romgaz, pentru energia electrică consumată în procesul de extracție a gazelor care alimentează centralele în cogenerare Brazi și Iernut ale celor două companii.
"Cantitatea de energie electrică pentru care se stabilește obligația de achiziție de certificate verzi include (...) energia electrică utilizată de către un producător de energie electrică pentru consumul final propriu (...) altul decât consumul necesar pentru extracția, prepararea și manipularea materiilor prime folosite la producerea energiei electrice, în cazul unui producător de energie electrică care are în componența sa și extracția, prepararea și manipularea materiilor prime folosite la producerea energiei electrice, indiferent de poziția locului de consum și de modalitatea de transport a materiei prime extrase", este modificarea legislativă propusă.
Complexul voia să beneficieze de ajutorul de stat instituit în 2014, care constă în reducerea cu procente cuprinse înte 40% și 85% a cotei anuale obligatorii de achiziții de certificate verzi destinate subvenționării energiei regenerabile pentru marii consumatori de energie electrică din economia românească. Printre beneficiarii acestui ajutor de stat se numără companii precum Alro Slatina, ArcelorMittal Galați, Silcotub Zalău, Carpat Cement, Rompetrol Rafinare, Linde Gaz, Holcim, OMV Petrom, Azomureș sau Saint Gobain. Facilitatea a devenit posibilă în urma adoptării în 2014 de către autoritățile de la Bruxelles a unui set de orientări privind ajutoarele de stat în energie și protecția mediului.
"Pentru anul 2016, efortul financiar al Complexului Energetic Oltenia pentru îndeplinirea obligației de cumpărare de certificate verzi pentru consumul de energie electrică al exploatărilor miniere este de 20.546.999,23 lei, cu o pondere de 0,63% în costul unitar (de producție – n.r.) de 194,78 lei/MWh, ceea ce pentru o energie electrică netă fără autofurnizare de 11,606 TWh înseamnă aproximativ 1,77 lei/MWh influență în costul unitar. Această influență este transferată integral în prețul de vânzare", se arată în expunerea de motive a proiectului de modificare a Legii promovării energiei regenerabile.
Potrivit ANRE, Complexul Energetic Oltenia are pentru 2018 obligația de a achiziționa în total 63.260 de certificate verzi, ceea ce înseamnă o plată de cel puțin 8,5 milioane lei, la un preț minim al certificatului verde stabilit la 131,3 lei/bucată. Complexul Energetic Hunedoara trebuie să cumpere 6.679 certificate verzi (circa 877.000 lei), CET Govora – 29.773 (3,9 milioane lei), OMV Petrom – 94.791 (12,4 milioane lei), iar Romgaz – 14.409 (1,89 milioane lei).
Acestea reprezintă obligațiile totale de achiziție de certificate verzi ale companiilor menționate, nu doar cele aferente consumului de energie din extracția de cărbune, respectiv gaze naturale.
Companiile care trebuie să achiziționeze certificate verzi vor fi obligate să cumpere cel puțin 50% dintre acestea de pe piața anonimă spot de certificate verzi, cu excepția contractelor bilaterale încheiate anterior intrării în vigoare a OUG 24/2017 și/sau a numărului de certificate verzi transferate din contul de producător în cel de furnizor pentru situația când operatorul economic cu obligație de achiziție de certificate verzi este și producător, și furnizor. În plus, impactul certificatelor verzi în factura consumatorilor finali va crește etapizat de la 11 euro/MWh, cât este în prezent, până la 14,5 euro în anul 2022, potrivit ultimelor modificări aprobate de Parlament la Legea promovării energiei regenerabile.
La Senat, aleșii au specificat în proiect că prevederile nu vor putea intra în vigoare decât după acordul Comisiei Europene.
După cum a relatat Profit.ro, Comisia Europeană are însă în vedere modificarea legislației comunitare într-o modalitate care ar putea bloca acest plan al autorităților de la București.
Bruxelles-ul are în vedere limitarea drastică a ”mecanismului de capacitate”, aplicat deja în mai multe state UE, care prevede că producătorii de energie electrică sunt plătiți nu pentru energia pe care o livrează în sistem, ci pentru faptul că își mențin unitățile de producție în stare de disponibilitate, pentru a putea livra în caz de nevoie, cum ar fi momentele de vârf de consum din iernile grele. Plățile trebuie să acopere toate costurile de menținere în stare de funcționare ale centralelor.
Aceste plăți, care sunt efectuate fie de operatorii de transport și sistem, fie de furnizorii de energie către clienții finali, sunt în cele din urmă recuperate de la consumatori, fiind incluse pe facturile lunare de curent electric ale acestora, precum deja bine-cunoscutele certificate verzi, destinate subvenționării producției de energie regenerabilă.
Autoritățile de la Bruxelles intenționează să limiteze drastic, în scopul protejării mediului și combaterii schimbărilor climatice, aria de acoperire a acestor mecanisme de capacitate. Astfel, s-a propus ca aceste ajutoare de stat să poată fi acordate doar centralelor care emit cel mult 550 de grame de dioxid de carbon pe KWh de electricitate produs, ideea fiind respinsă de mai multe țări, printre care Polonia, unul dintre cei mai mari producători de energie pe bază de cărbune din UE. Propunerea ar limita funcționarea centralelor pe cărbune la circa 200 de ore pe an.
