Cea mai recentă variantă a Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României, ce urmează a fi finanțat din fonduri UE (granturi și împrumuturi) de peste 30 miliarde euro destinate sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, prevede un buget estimat de investiții de negociat cu Comisia Europeană de 1,3 miliarde euro pentru domeniul "Energie regenerabilă și eficiență energetică", plus alte 600 milioane euro pentru "dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi" – în total 1,9 miliarde euro.
În Primul draft PNRR, din noiembrie anul trecut era prevăzută o alocare de 1,55 miliarde euro pentru sectorul "Energie și tranziție verde", în care figura ca angajament și "creșterea accesului consumatorilor la rețele inteligente de distribuție a combustibililor de tranziție", adică a rețelelor de gaze.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"România și-a propus prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) ca ponderea energiei din surse regenerabile să ajungă la minim 30,7% în anul 2030, având ca ținte intermediare 25,2% (în 2022), 26,9% (în 2025) și respectiv 28,4% (în 2028). 〉 În vederea atingerii obiectivelor, România trebuie să extindă capacitatea de energie din surse regenerabile până în 2030 cu aproximativ 6,9 GW în plus față de anul 2015, corelat cu scoaterea din operare a capacităților bazate pe cărbune", se arată în ultima variantă a Planului, publicată de Guvern.
"Astăzi intrăm în dezbatere publică, toată lumea va vedea programul (proiectul PNRR – n.r. și săptămâna viitoare, printr-un memorandum, vom adopta mandatul prin care va fi negociat acest program”, a declarat premierul Florin Cîțu.
Per total, Guvernul va propune Comisiei Europene un program suprabugetat, de 41,1 miliarde euro, reprezentând 141% din alocarea României, atât din granturi, cât și din împrumuturi.
PNRR prevede actualizarea legislației primare și secundare în energie, pentru a include noile și viitoarele Directive și Regulamente ale UE (Regulamentul UE 943/2019 si Directiva UE 944/2019, Pachetul Fit for 55%), dar și actualizarea PNIESC conform recomandărilor Comisiei Europene și creșterea țintei de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 la 55%.
Anterior, Comisia Europeană a caracterizat drept "neambițioasă" ținta națională de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate la 30,7% până în 2030, inclusă în PNIESC, și a susținut că, pe baza metodologiei de estimare a potențialului național prevăzute de legislația UE, ținta României ar trebui să fie 34%. În consecință, în decembrie anul trecut, Guvernul a comandat un studiu de evaluare a potențialului tehnico-economic al resurselor de energie regenerabilă din România, în baza căruia să fie revizuită și completată legislația primară națională în vederea transpunerii normelor comunitare în domeniu.
Un angajament important în PNRR este "eliminarea barierelor din calea bancabilității proiectelor - permiterea contractelor bilaterale direct negociate (Power Purchase Agreements - PPAs)", absența acestora din actuala legislație a energiei fiind și unul dintre motivele pentru care Comisia Europeană s-a arătat nemulțumită de planul de restructurare și decarbonare a Complexului Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie pe cărbune din România.
De altfel, în Plan este prevăzută și "decarbonarea producției de energie electrică, prin restructurarea marilor producători de energie care folosesc combustibilii solizi fosili (CEO/CEH), asigurându-se utilizarea resurselor de energie regenerabilă și tranzitoriu a gazelor natural, împreună cu alți combustibili alternativi, cum ar fi hidrogenul".
Guvernul mai propune "reforme pentru integrarea bateriilor în sistemul energetic care să permită exploatarea beneficiilor aduse de acestea într-o cât mai mare măsură (servicii de sistem, demand response etc)". După cum a relatat Profit.ro, Executivul intenționa încă de anul trecut ca de așa-numitul mecanism de sprijin prin contracte pentru diferență, care reduce riscul de preț de vânzare pentru proiectele mari de producție de energie, cum ar fi cele nucleare, să beneficieze și instalațiile de stocare a energiei în baterii.
Alte propuneri sunt "consolidarea cadrului legal în vederea facilitării investițiilor, prin care să se asigure o decarbonare sustenabilă a sectorului energetic, investiții în instalarea de electrolizatoare și digestoare anaerobe, promovarea proiectelor care sunt sub limita rentabilității financiare, finanțarea unor scheme pentru instalarea de E-SRE și gaze regenerabile descentralizate, inclusiv pentru îmbunătățirea accesului la energie in comunități dezavantajate, implementarea unor investiții în domeniul energiei solare, în utilizarea hidrogenului și în cogenerare de înaltă eficiență, implementarea unor sisteme energetice inteligente, reforma sectorului industrial, a întreprinderilor mici și mijlocii și/sau a întreprinderilor mari prin creșterea indicatorului de eficiență energetică, sprijinirea inovării prin finanțarea unor tehnologii noi, digitalizarea capacității verzi, proiecte demonstrative cu impact în creșterea eficienței energetice și reducerea gazelor cu efect de seră, achiziția de platforme digitale de centralizare a datelor de consum/reducerea consumului/monitorizarea indicatorilor pentru fiecare echipament individual la nivelul operatorilor și/sau a ramurilor de activitate/digitalizare și transfer date la distanță și investiții pentru noua industrie energetică în Valea Jiului și Gorj".
O component separată a PNRR este "dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi", pentru care se propune o alocare de 600 milioane euro.
"România deține o rețea insuficient dezvoltată de distribuție a gazelor naturale care să asigure accesul populației la servicii adecvate. Gradul de conectare a populației la rețelele de gaze naturale este de aproximativ 40% (și doar 22% în mediul rural), semnificativ mai redus față de țările din regiune (de ex. Ungaria are peste 90%). Este nevoie de o creștere a nivelului de flexibilitate, siguranță și eficiență în operare, precum și de o integrare a activităților de transport, distribuție și consum final. Trebuie facilitată o tranziție către conceptul de ‘Smart Gas Grids’, în acord cu țintele din PNIESC și cele ale Pactului Ecologic European. Obiectivul acestei componente este decarbonarea sectorului energetic, prin dezvoltarea unei infrastructuri de distribuție inteligentă și adaptată la utilizarea pe scară largă a energiei regenerabile bazate pe hidrogen și alte gaze verzi", se afirmă în document.
Astfel, se propune modernizarea și adaptarea infrastructurii existente de transport și distribuție de gaze naturale pentru utilizarea hidrogenului și a altor gaze verzi în vederea decarbonizării încălzirii în sectorul consumatorilor casnici și non-casnici, operatorilor economici precum și a altor categorii de beneficiari.
Pentru asta, este nevoie de "consolidarea cadrului legal în vederea facilitării investițiilor, prin care să se asigure utilizarea sustenabilă a gazelor verzi (hidrogen, biogaz etc) și a rețelelor inteligente de transport și distribuție, finanțarea introducerii pe scară largă a hidrogenului în rețeaua de gaze natural, completarea cadrului de reglementare pentru clarificarea soluțiilor tehnice relevante și a problemelor legate de calitatea gazelor și de cerințele de siguranță pentru dezvoltarea rețelelor publice de gaze în combinație cu hidrogen și alte gaze verzi".
Pe această componentă se mai propune "integrarea de soluții inteligente care pot fi accesate de la distanță și alte tehnologii în vederea: - măsurării presiunii și a debitelor, contorizării și inspecției interioare a conductelor de distribuție a gazelor naturale în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi, odorizării, protecției catodice, reacțiilor anticipative și trasabilității sistemului de distribuție; - integrării activităților participanților pe piața gazelor în procesele de transmitere a informațiilor, distribuției, stocării în conducte și utilizării gazelor naturale în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi prin creșterea eficienței sistemului inteligent de distribuție; - asigurării unei fiabilități sporite a aprovizionării cu gaze naturale în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi și asigurării accesului continuu, sigur și rentabil care să ofere clienților servicii noi, cu un consum optimizat".
