Banii proveniți din supraimpozitarea impusă producătorilor și traderilor de energie electrică, precum și producătorilor de gaze naturale s-ar putea dovedi insuficienți pentru plata integrală a compensațiilor datorate de stat furnizorilor de profil, pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție de pe piețele angro ale acestora și prețurile plafonate prin lege aplicate consumatorilor finali, rezultă din proiectul ordonanței de urgență cu măsuri fiscal-bugetare menite să reducă cheltuielile la stat cu peste 5 miliarde lei.
Sumele colectate prin supraimpozitare se acumulează la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică, de unde sunt redistribuite Ministerelor Energiei și Muncii, pentru plata compensațiilor cuvenite furnizorilor.
″Se propune ca, în situația în care fondurile asigurate din Fondul de Tranziție Energetică nu asigură plata integrală a cererilor de decontări de furnizorii de energie, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Energiei, să poată aloca, din bugetul propriu, fonduri pentru plata acestora″, se menționează în nota de fundamentare a draftului de act normativ.
Textul acestuia stipulează că ministrul Finanțelor va fi autorizat să aprobe modificarea limitelor unor ordonatori principali de credite ca urmare ″(…) a utilizării mecanismului de asigurare a fondurilor necesare pentru compensarea facturilor la energie și gaze naturale, reglementat de art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023 (…)″.
″În cursul anului 2023, în situația în care fondurile asigurate din contul de disponibil prevăzut la art. 15 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023 (…), nu asigură plata integrală a cererilor de decontări transmise conform prevederilor legale în vigoare, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Energiei, pot aloca, din bugetul propriu, fonduri pentru plata acestora″, scrie în proiect.
În aplicarea acestei prevederi, prin derogare de la Legea finanțelor publice, în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a OUG, Ministerul Energiei și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale vor fi autorizate să efectueze virări de credite bugetare și credite de angajament, în cadrul capitolului bugetar, între capitole bugetare și între programe, peste limitele prevăzute, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate, în vederea asigurării fondurilor necesare plății compensațiilor pentru furnizorii de energie și gaze.
După cum a relatat Profit.ro, încasările la bugetul de stat din obligații fiscale ale industriei de extracție a țițeiului și gazelor naturale au scăzut cu peste 1 miliard de lei doar în primele 2 luni ale anului, față de perioada similară din 2022.
Tăierile de cheltuieli pregătite de către Guvern au un impact bugetar de 5,33 miliarde lei, potrivit proiectului de ordonanță de urgență pregătit de către Ministerul Finanțelor. Printre măsuri, se numără limite lunare de cheltuieli, aprobate de către Guvern, pentru ordonatorii de credite, o reducere cu 10% a cheltuielilor cu bunuri și servicii pentru 2023, interdicție la achiziția de mașini și mobilier, înghețarea angajărilor, cu unele excepția posturilor unice. De asemenea, sunt limitate la cel mult două posturi de persoană pozițiile care pot fi ocupate în consilii de administrație, precum și o reducerea cu 50% a numărului de posturi aferente cabinetelor la nivelul funcțiilor de demnitate publică din cadrul administrației publice centrale. Restricțiile privind achizițiile de mobilier și mașini se aplică și companiilor controlate de stat și regiilor autonome.
