Premierul Ludovic Orban a declarat, miercuri, că supraacciza la combustibili trebuie desființată, în ciuda faptului că reprezintă o sursă de venituri la buget.
”V-o spun sincer: chiar dacă mulți ne recomandă să nu facem lucrul ăsta, trebuie desființată supraacciza la combustibil, care a fost o mare prostie și care se va vedea că, chiar dacă astăzi pare să producă bani, din punctul meu de vedere poate reprezenta un stimul foarte bun dacă se renunță la supraacciză”, a afirmat prim-ministrul.
Eliminarea supraaccizei este prevăzută și în programul de guvernare al PNL.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Mai mult, luna trecută a fost aprobat tacit de către Senat un proiect de lege inițiat în vară decătre liberali, care prevede eliminarea supraaccizei. Printre inițiatori se numără și actualul ministru al Finanțelor Publice, Florin Cîțu. Proiectul a avut raport de respingere din partea Comisiei de Buget a Senatului și se află în prezent în analiză la comisiile Camerei Deputaților.
Draftul de act normativ prevede că acciza la motorină ar urma să scadă cu 17,4% de la 1 ianuarie 2020, de la 1,838 la 1,518 lei/litru. Acciza la benzină fără plumb ar putea fi redusă cu 16,19%, de la 1,976 la 1,656 lei/litru, iar cea pentru benzină cu plumb, cu 14,1%, de la 2,268 la 1,948 lei/litru. Ca și cele vechi, noile accize ar urma să fie valabile până în 2022 inclusiv.
Proiectul legislativ al PNL nu include calcule concrete de impact bugetar, însă în expunerea de motive se afirmă că "(...) măsurile propuse vor avea un impact favorabil agregat asupra bugetului de stat (...)". Liberalii vor ca aceste măsuri să fie incluse în bugetul de stat pe 2020.
Rămâne de văzut dacă Guvernul Orban se va ține de promisiune, în condițiile în care, potrivit declarațiilor ministrului Cîțu, majorarea cu 40% a punctului de pensie din septembrie 2020 va fi inclusă în bugetul de anul viitor, chiar dacă mai mulți analiști au arătat că va pune în pericol situația finanțelor publice, iar în contrapartidă, Guvernul va adopta, cel mai probabil prin ordonanță de urgență, un set de măsuri prin care să fie stopate “scurgerile de bani din buget fără niciun fel de noimă”, astfel încât deficitul bugetar să fie “cât mai aproape de 3% din PIB” și să existe și bani de investiții publice. Potrivit proiectului rectificării bugetare, încasările totale, din toate categoriile de accize, au fost revizuite în scădere cu aproape 374 milioane lei, după ce, în primele 9 luni ale anului, din această sursă au fost realizate venituri bugetare cu peste 651 milioane lei mai mici față de program.
Guvernul Tudose a majorat accizele la carburanți în 2 etape în toamna lui 2017, respectiv cu 0,16 lei/litru începând cu 15 septembrie 2017 și cu încă 0,16 lei/litru de la 1 octombrie 2017. Imediat după anunțul măsurii, prețurile carburanților au crescut la pompă cu până la un leu, depășind pragul de 5 lei/litru.
Doar în perioada ianuarie-septembrie 2019, supraaciza a adus la bugetul de stat peste 2 miliarde de lei.
Reintroducerea supraaccizei la benzină și motorină a fost una dintre primele promisiuni importante în materie de fiscalitate încălcate de Guvernul PSD instalat din 2017 și anume cea de a nu introduce taxe noi. La 19 milione de români, presupunând că mai sunt atâtea persoane în țară, media ar fi de peste 300 de lei pe cap de locuitor. Iar cei care nu au suportat supraaciza direct, la pompă, au suportat-o indirect, în prețurile mai mari ale bunurilor și serviciilor.
