OMV Petrom și-a revizuit estimarea privind declinul anual al producției autohtone, care nu ia în calcul vânzările în vederea optimizării portofoliului, de la 5% la 6%, potrivit raportului pe primul semestru al acestui an.
Până în 2020, OMV Petrom estima declinul anual al producției la o valoare de sub 5%, pentru ca în 2020 să majoreze procentul la 5%.
În ceea ce privește optimizarea portofoliului, compania susține că se va concentra în continuare pe concentrarea pe barilii cei mai profitabili. Astfel, compania intenționează să finalizeze în cel de-al doilea semestru transferul a 40 de zăcăminte marginale către Dacian Petroleum, finalizare amânată de altfel, dar fiind programată a se realiza deja, în trimestrul al doilea al acestui an.
În primul semestru al acestui an, producția medie zilnică a OMV Petrom în România, excluzând inițiativele de optimizare a portofoliului, a scăzut cu 7% față de anul anterior. În România, producția de hidrocarburi a fost de 23,87 milioane barili echivalent petrol (bep) sau 131,9 mii bep/zi (față de 25,81 milioane bep sau 141,8 mii bep/zi) în primele 6 luni ale anului trecut.
Producția de țiței a scăzut cu 5%, la 11,27 milioane barili, în principal din cauza declinului natural accentuat, în timp ce producția de gaze naturale a scăzut cu 9,5%, la 12,61 milioane bep, fiind influențată de declinul natural al principalelor zăcăminte (Totea Deep și Lebădă Est ) și al sondei 4461 Totea Sud, precum și de lucrările de mentenanță, aspecte parțial contrabalansate de contribuția mai mare a producției rezultate în urmă reparațiilor capitale la sonde, dar și din sondele noi.
Conform estimărilor OMV Petrom, cererea naționala de gaze naturale a crescut cu aproximativ 8% în prima jumătate a acestui an comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Principalul competitor al OMV Petrom, Romgaz a raportat pe primul semestru o producție de 2,52 miliarde metri cubi de gaz, cu 12,2% peste cantitatea de 2,25 miliarde mc extrasă în perioada similară a anului trecut. În pofida majorării spectaculoase a producției Romgaz, în special a celei din trimestrul al doilea (+37%), comparativ cu producția de dinainte de criză, din prima jumătate a lui 2019, de 2,7 miliarde mc, cea din primul semestru al acestui an este mai redusă cu 6,6%.
În 2020 producția de hidrocarburi a OMV Petrom a scăzut cu 4,7% față de nivelul din 2019, până la 50,51 milioane bep (sau 138,0 mii bep/zi). Producția de țiței și condensat a scăzut cu 2,8%, până la 23,38 milioane barili (sau 3,25 mil. tone), în timp ce producția de gaze naturale a scăzut cu 6,2%, până la 27,13 milioane bep (sau 4,15 miliarde mc).
România (prin cei doi mari jucători de pe piață, OMV Petrom și Romgaz) a avansat în 2020 o poziție în topul principalilor producători de gaze din Uniunea Europeană (UE), ajungând pe locul al doilea, cu o producție de 9 miliarde metri cubi, dublându-și totodată ponderea procentuală, de la 9,1% în 2019 la 16,5% din volumul total de gaze produs de statele UE anul trecut. Însă nu performanțele deosebite ale României, care de altfel nu există (în 2020, România și-a redus cu 10% producția de gaze), sunt explicația acestei situații, ci Brexit-ul și reducerea producției în restul statelor europene.
În 2020, România a produs 9 miliarde de metri luni de gaze, cu 1 miliard mai puțin decât în 2019, reiese dintr-un studiu al Directoratului General pentru Energie al Comisiei Europene, analizat de Profit.ro.
Producția în scădere și cererea în creștere va pune presiune pe piața autohtonă, care, în absența declanșării producției offshore din Marea Neagră, nu va avea alternativă decât importul de gaze rusești.
Șeful operatorului național de transport, Transgaz, Ion Sterian, a avertizat încă din noiembrie 2020 că exploatarea gazelor din Marea Neagră nu numai că este necesară, dar și urgentă, dat fiind ritmul de majorare al consumului intern. “Consumul de gaze în România va crește în următorii ani cu peste 8 miliarde metri cubi. În medie, consumul anual este de 10 miliarde metri cubi, ceea ce înseamnă o creștere foarte mare, de circa 80%. (...) Din partea populației sunt cereri de racordare pentru 4,4 miliarde metri cubi, iar pentru centrale electrice prin cogenerare pentru alte 3,5 miliarde metri cubi. În total, consumul de gaze al României va crește cu peste 8 miliarde metri cubi în următorii ani, ceea ce face necesară exploatarea gazelor din Marea Neagră cât mai urgent”, a declarat Sterian.
