Principala companie sutohtonă de petrol și gaze, OMV Petrom, este, așa cum era de așteptat, principala victimă a deciziei Guvernului de a aplica, posibil neconstituțional, o contribuție de solidaritate de 60% profitului impozabil, procent dublu față de cel minim prevăzut în regulamentul Uniunii Europene, de 33%.
“Vorbim de superprofituri în domeniu, în vremuri în care prețurile la produsele energetice sunt volatile. Companiile vizate și companiile solide cu profituri considerabile sunt cele care în anii trecuți au performat extraordinar, iar acum este rândul lor, așa cum a stipulat regulamentul european, să contribuie la trecerea cât mai ușoară peste această perioadă grea”, spune Mihai Diaconu, secretar de stat în Ministerul de Finanțe.
Potrivit calculelor Profit.ro, numai pe primele 3 trimestre ale acestui an, OMV Petrom ar urma să achite o contribuție de solidaritate de 4 miliarde de lei, pe lângă impozitele directe de 7,1 miliarde de lei pe care le-a achitat în aceeași perioadă și impozitele indirecte, care se ridică la aproximativ 7,5-8 miliarde lei (la jumătatea anului ele erau de 4,5 miliarde lei).
În plus, la taxe se adaugă contribuțiile din dividend către bugetul de stat. OMV Petrom a decis în trimestrul al treilea acordarea de dividende speciale în valoare de 2,5 miliarde lei, valoarea totală a dividendelor plătite în primele 9 luni ale anului ridicându-se la 4,4 miliarde lei, din care 0,9 miliarde lei au ajuns direct în cuferele statului român.
Cumulate, toate aceste sume se apropie de 20 miliarde de lei, o sumă de peste 2 ori mai ridicată decât profitul net record raportat de companie pe primele 3 trimestre ale anului, de 9,1 miliarde de lei.
Similar și în cazul Romgaz, care ar urma să achite statului român o contribuție de solidaritate de aproximativ 450 milioane lei.
În primele 9 luni ale anului, Romgaz a achitat taxe directe în valoare de 6,5 miliarde lei, de aproximativ 9 ori mai ridicate decât cele din perioada similară a anului trecut, de 715 milioane lei. Cea mai importantă contribuție este cea de 4.75 miliarde lei, reprezentând impozitul pe venituri suplimentare din vânzarea gazelor naturale (în perioada de nouă luni încheiată la 30 septembrie 2021, nivelul acestora era de doar 364 milioane lei), urmată de cea a redevențelor, de 1,5 miliarde lei.
În anul 2022 a fost introdus impozitul pe veniturile suplimentare obținute de producătorii de energie electrică, devenit ulterior contribuția la Fondul de Tranziție Energetică. Valoarea aferentă acestuia a fost de 293 milioane lei, susține Romgaz.
La aceste taxe se adaugă și dividendele aferente anului 2021, de un miliard de lei, încasate de statul român de la Romgaz.
Împreună cu contribuția de solidaritate, Romgaz a plătit sau urmează a achita statului în primele 3 trimestre ale anului aproximativ 8 miliarde lei, o valoare de aproape 4 ori mai ridicată decât cea a profitului net raportat în aceeași perioadă de companie, de 2,2 miliarde lei.
Pe 2023, în nota de fundamentare, guvernul estimează încasări de 3,9 miliarde de lei din această contribuție, probabil ca urmare a reducerii profitabilității companiilor din domeniu, obligate să vândă mare parte din producție la preț reglementat.
Regulamentul UE prevede că „statele membre ar trebui să aibă libertatea de a aplica o rată mai mare decât 33 % pentru contribuția lor de solidaritate. Acest lucru ar trebui să permită statelor membre în cauză să își stabilească rata preferată pe care o consideră acceptabilă și adecvată în cadrul sistemelor lor juridice naționale”.
Procentul de 60% pentru care a optat guvernul României se aplică unei baze impozitare reprezentată de diferența dintre profitul impozabil pe 2022 și 2023 (fiind o măsură excepțională, se aplică doar până la 31 decembrie 2023) și 120% din profitul impozabil mediu realizat în perioada 2018-2021.
Bursa românească a reacționat violent la decizia statului de a taxa cu 60% profiturile care depășesc cu 20% media anilor 2018-2021. Deprecierile abrupte pe acțiunile OMV Petrom și Romgaz au adus pentru indicele BET cel mai mare recul de la panica legată de declanșarea conflictului din Ucraina.
Pe tranzacții neobișnuite, de 97,58 milioane lei, titlurile OMV Petrom (SNP) au căzut miercuri cu 6,14%, până la prețul de 0,4280 lei/acțiune, nivel inferior chiar și operațiunii de piață executată cu discount și în care Fondul Proprietatea (FP) a vândut 1,77 miliarde acțiuni, reprezentând 2,85% din capitalul social al companiei petroliere, operațiune în valoare de 764,14 milioane lei (154,95 milioane euro). Pe același impuls, ttitlurile Romgaz Mediaș (SNG) au suferit un recul de 5,75%, până la prețul de 37,70 lei/acțiune, pe transferuri de 13,64 milioane lei.
Ce prevede REGULAMENTUL UE:
Sprijin pentru consumatorii finali de energie prin intermediul unei contribuții de solidaritate temporare
(1) Profiturile excedentare generate de către societățile din Uniune și sediile permanente care desfășoară activități în sectoarele țițeiului , gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor fac obiectul unei contribuții de solidaritate temporare obligatorii, cu excepția cazului în care statele membre au adoptat măsuri naționale echivalente.
(2) Statele membre se asigură că măsurile naționale echivalente adoptate împărtășesc obiective similare și fac obiectul unor norme similare celor care reglementează contribuția de solidaritate temporară în temeiul prezentului regulament și generează încasări comparabile cu încasările estimate din contribuția de solidaritate sau mai ridicate decât acestea.
(3) Statele membre adoptă și publică măsurile de punere în aplicare a contribuției de solidaritate temporare obligatorii menționate la alineatul (1) până la 31 decembrie 2022.
Baza de calcul a contribuției de solidaritate temporare
Contribuția de solidaritate temporară pentru societățile din Uniune și sediile permanente, care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor, inclusiv pentru cele care fac parte dintr-un grup consolidat doar în scopuri fiscale, se calculează pe baza profiturilor impozabile, astfel cum sunt stabilite în temeiul normelor fiscale naționale, în exercițiul financiar 2022 și/sau în exercițiului financiar 2023 și pe întreaga durată a acestora, care depășesc cu mai mult de 20 % media profiturilor impozabile, astfel cum au fost stabilite în temeiul normelor fiscale naționale, din cele patru exerciții financiare care încep la 1 ianuarie 2018 sau se desfășoară după această dată. În cazul în care media profiturilor impozabile din acele patru exerciții financiare este negativă, în scopul calculării contribuției de solidaritate temporare, se consideră că profitul impozabil mediu este egal cu zero.
Caracterul temporar al contribuției de solidaritate
Contribuția de solidaritate aplicată de statele membre în conformitate cu prezentul regulament are un caracter temporar. Aceasta se aplică numai profiturilor excedentare generate în exercițiile financiare menționate.
Destinația contribuției de solidaritate
Statele membre ar trebui să direcționeze măsurile de sprijin financiar către gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile, care sunt cel mai grav afectate de creșterea prețurilor la energie. Acest lucru ar menține stimulentul de preț pentru a reduce cererea de energie și a economisi energie. În plus, vizarea gospodăriilor celor mai vulnerabile și cu constrângeri de lichiditate ar avea un efect pozitiv asupra consumului global (permițând evitarea excluderii excesive a cheltuielilor cu bunuri neenergetice), având în vedere înclinația ridicată spre consum pentru respectivul grup de gospodării. De asemenea, încasările din contribuția de solidaritate ar trebui utilizate pentru promovarea reducerii consumului de energie. În acest sens, încasările respective ar trebui utilizate, de exemplu, în scopul unor licitații sau sisteme de ofertare menite să reducă cererea, al reducerii costurilor de achiziție de energie ale consumatorilor finali de energie pentru anumite volume de consum de energie sau al promovării investițiilor consumatorilor finali de energie – atât gospodării, cât și întreprinderi vulnerabile – în surse regenerabile de energie, în eficiența energetică sau în alte tehnologii de decarbonizare. Încasările din contribuția de solidaritate ar trebui, de asemenea, să fie utilizate pentru sprijinirea financiară a întreprinderilor din industriile mari consumatoare de energie și din regiunile care se bazează pe respectivele industrii. În industriile mari consumatoare de energie, cum ar fi industria îngrășămintelor, costurile cresc vertiginos din cauza creșterii prețurilor la energie. Măsurile de sprijin financiar trebuie să fie condiționate de investiții în energia din surse regenerabile, în eficiența energetică sau în alte tehnologii de decarbonizare. În plus, măsurile care contribuie la creșterea autonomiei Uniunii în domeniul energiei ar trebui sprijinite prin investiții în conformitate cu obiectivele stabilite în comunicarea Comisiei din 8 martie 2022 intitulată „REPowerEU: acțiuni europene comune pentru o energie mai accesibilă ca preț, sigură și durabilă” (denumită în continuare „REPowerEU: acțiuni europene comune”) și în planul REPowerEU, în special pentru proiectele cu o dimensiune transfrontalieră.
