OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din România, la care statul deține peste 20% din acțiuni, a lansat o licitație pentru achiziția de servicii de topografie și cadastru, necesare, printre altele, inclusiv pentru obținerea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate în administrarea companiei, în conformitate cu legislația în vigoare privind stabilirea și evaluarea terenurilor societăților la care statul deține participații, în vederea majorării în natură a capitalului social al acestora cu valoarea respectivelor terenuri.
Astfel, OMV Petrom vrea să cumpere "servicii topo-cadastrale, GIS, servicii detecție conducte subterane, fotogrammetrie și obținere avize, acorduri, permise necesare desfășurării activității petroliere în scopul amplasaării de obiective noi sau desfiintațării obiectivelor ce nu mai fac obiectul de activitate al societății, evaluarea proprietăților imobiliare și obținerea certificatelor de performanță energeticaă, precum și obținerea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate în administrarea OMV Petrom SA, conform HG 834/1991", se arată în fișa de date a procedurii de achiziție.
Compania vrea să încheie un acord-cadru pe 4 ani cu maxim 4 firme contractoare, valoarea maximă a acordului fiind estimată la peste 107 milioane lei, TVA inclusă.
Licitația este lansată de OMV Petrom la puțin timp după ce Ministerul Energiei, care exercită calitatea de acționar al statului la companie, a pus în dezbatere publică un proiect de modificare a legislației privind obligativitatea majorării în natură a capitalului social la companiile unde statul deține participații cu valoarea terenurilor pentru care s-au obținut certificate de proprietate, având în vedere schimbarea modalității de stabilire a valorii acestor terenuri. OMV Petrom a început mai demult procesul de obținere a certificatelor de proprietate.
Normele în prezent în vigoare prevăd că valoarea cu care trebuie efectuate aceste majorări de capital este cea trecută în anexele certificatelor de proprietate asupra terenurilor, actualizată cu inflația cumulată între momentul obținerii certificatelor și momentul majorării de capital. Acest lucru face ca, în multe cazuri, acționarii privați ai companiilor unde acționar este și statul să fie obligați să contribuie cu sume extrem de mari în numerar la capitalul acestor companii pentru a nu-și vedea diluate masiv participațiile.
În unele situații, la companii unde statul este acționar minoritar, cum ar fi OMV Petrom, s-a evaluat chiar că, dacă acționarii majoritari privați nu vin cu sume în cash pentru a subscrie la majorările de capital proporțional cu deținerile lor și la valoarea stabilită prin metoda de evaluare a terenurilor statului în prezent în vigoare, statul ar redeveni acționar majoritar la aceste societăți, ceea ce ar echivala cu o naționalizare.
Acum, Executivul vrea să schimbe această regulă de evaluare a terenurilor cu a căror valoare statul trebuie să majoreze în natură capitalul social al companiilor unde este acționar în sensul că valoarea respectivă ar urma să fie cea justă, de piață, stabilită de către un evaluator autorizat.
De altfel, potrivit documentelor Curții de Conturi, între Ministerul Energiei și grupul austriac OMV, acționarul majoritar al OMV Petrom cu 51,01% din titluri, există de mai mulți ani "divergențe (...) cu privire la modul de stabilire a valorii terenurilor pentru care s-au obținut certificate de atestare a dreptului de proprietate, cu a căror valoare urmează să se majoreze capitalul social al societății". Conform aceleiași surse, la nivelul anului 2014, OMV Petrom obținuse certificate de atestare a dreptului de proprietate pentru terenuri în suprafață totală de 1.386 hectare.
Curtea de Conturi a atras atenția, de-a lungul anilor, în mai multe rânduri companiilor unde statul este acționar, inclusiv OMV Petrom, precum și instituțiilor care exercită calitatea de acționar al statului la aceste societăți că au omis să îndeplinească obligația legală de majorare în natură a capitalului companiilor cu valoarea terenurilor pentru care statul a obținut titluri de proprietate.
Pe de altă parte, Legea nr. 55/2004 privind privatizarea Petrom prevede că valoarea maximă estimată a terenurilor pentru care compania este îndreptățită să primească certificate de proprietate și a căror valoare nu a fost inclusă în capitalul ei până la data semnării contractului de privatizare nu poate depăși 25 de milioane de dolari (circa 101 milioane lei la cursul actual al BNR).
În plus, în cazul în care statul dobândește acțiuni suplimentare la OMV Petrom în urma majorării capitalului social al companiei cu valoarea acestor terenuri, el este obligat să vândă grupului OMV, la valoare nominală, numărul de acțiuni necesar pentru ca austriecii să-și mențină participația de 51% la OMV Petrom, cu un preț de maxim 51% din valoarea de 25 milioane dolari menționată, respectiv cu cel mult 12,75 milioane dolari (50,5 milioane lei).
În 2014, Guvernul de atunci a adoptat un Memorandum privind stadiul majorării capitalului OMV Petrom cu valoarea terenurilor statului, care prevedea purtarea de negocieri cu OMV pentru modificarea legii de privatizare a Petrom.
Compania de consultanță specializată în evaluări de proprietăți imobiliare Veridio a apreciat recent că propunerea Ministerului Energiei de majorare a capitalului social în companiile la care statul este acționar cu valoarea actuală, de piață, a terenurilor, ”fără a se menționa clar și cum se calculează numărul de acțiuni care îi revin în urma evaluării terenurilor”, poate transforma participația statului dintr-una minoritară într-una majoritară.
Potrivit companiei, prima neclaritate se referă la modalitatea de majorare a capitalului social cu valoarea terenurilor deținute. Astfel, proiectul Ministerului Energiei nu precizează cum se calculează numărul de acțiuni care îi revin statului în urma evaluării unui teren, la valoarea nominală sau la valoarea de piață, sau măcar la nivelul valorii capitalului propriu, dacă acesta este mai mare decât capitalul social, ceea ce poate schimba fundamental calitatea sa de acționar.
"Corect ar fi ca statul să dobândească acțiuni la valoarea lor de piață, iar în urma valorificării lor, ar trebui să obțină exact valoarea de piață a terenului. În caz contrar, dacă se ține cont de valoarea nominală a acțiunilor, statul poate deveni, in mod nefiresc, dintr-un acționar minoritar într-unul majoritar", a declarat Adrian Vascu, partener în cadrul Veridio.
Acesta prezintă și exemplul unei firme cu un capital social de 10 milioane lei, împărțit în un milion de acțiuni cu o valoare nominală de de 10 lei pe acțiune, unde statul deține 35%, iar restul companii private. Valoarea de piață este de 100 lei pe acțiune, iar valoarea de piață a terenului de 4 milioane lei. Oficialii Veridio prezintă două scenarii diferite în care statul dobândește acțiuni la valoarea nominală și un alt scenariu în care statul dobândește acțiuni la valoarea lor de piață.
Potrivit primului scenariu, dacă statul primește acțiuni la valoarea nominală, la un capital social majorat la 14 milioane lei, statul ar primi încă 400.000 acțiuni, ajungând la 750.000 acțiuni, față de 350.000 de acțiuni inițial. În al doilea scenariu, dacă statul primește acțiuni la valoarea de piață, la un capital social majorat la 10,4 milioane lei, compania de stat ar primi 40.000 de acțiuni noi, ajungând la 390.000 acțiuni, iar partea privată ar deține 650.000 acțiuni.
”Se observă că rezultatul în cele două scenarii este fundamental diferit. În primul din ele, statul, care deținea 35%, devine acționar majoritar, cu 54%, față de al doilea scenariu, în care cota de participare a statului crește de la 35% la 38%”, arată scenariul companiei de consultanță.
Potrivit companiei, scenariul corect este al doilea. ”Statul dobândește acțiuni la valoarea lor de piață, pe care dacă le valorifică, ar trebui să obțină exact valoarea de piață a terenului aportat. Dacă nu se întâmplă așa, atunci în scenariul 1, statul va aduce un aport de 4 milioane lei și va putea să valorifice la aceeași dată acțiunile dobândite cu 40 milioane lei", a declarat Adrian Vascu.
A doua neclaritate din conținutul proiectului de pe site-ul Ministerului Energiei se referă la data evaluării terenului.
”Raportul de evaluare ar trebui să aibă data evaluării în cele 90 de zile dinaintea majorării capitalului social. Așa cum este acum formulat, rezultă că raportul de evaluare trebuie realizat în cele 90 de zile, dar nu se precizează la ce dată este valabil rezultatul evaluării. Pentru a nu mai exista neclarități, trebuie făcută precizarea că data evaluării se află în intervalul de 90 de zile. Dacă va fi făcută această precizare, va rezulta și că data raportului de evaluare va fi în intervalul celor 90 de zile, fiindcă data raportului este ulterioară datei evaluării”, explică Adrian Vascu.
