OMV AG, acționarul majoritar al celui mai mare producător de țiței și gaze din România, OMV Petrom, grupul francez Engie, și divizia Uniper a grupului german E.ON au angajat firma americană McLarty Inbound LLC, parte a grupului de consultanță strategică McLarty Associates, pentru a le face lobby pe lângă autoritățile de la Washington pe subiectul rolului gazelor naturale în asigurarea securității energetice a Europei.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Potrivit datelor consultate de Profit.ro, McLarty Inbound LLC a raportat OMV, Engie și Uniper drept clienți la Registrul privind organizațiile de lobby ținut de Senatul SUA la începutul lunii august, în conformitate cu legislația americană în materie. Subsidiarele locale ale Engie și E.ON sunt cei mai mari furnizori de gaze naturale pentru clienții casnici din România și dețin și cele mai importante rețele de distribuție a gazelor, E.ON controlând și unul dintre operatorii concesionari regionali de distribuție a energiei electrice.
Tot în august 2017, firma de lobby din grupul de consultanță strategică deținut de Mack McLarty, fost șef de cabinet la Casa Albă al președintelui american Bill Clinton, a înregistrat drept clienți companiile energetice europene Shell International BV, subsidiară a Royal Dutch Shell, și Wintershall Nederland Transport and Trading BV, controlată de conglomeratul chimic german BASF SE.
Sursa citată relevă că toate cele 5 companii energetice europene au angajat firma americană de lobby "pentru a-și proteja și promova interesele în dezbaterea privind gazele naturale ca element al securității energetice europene".
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
Acestea au fost co-acționare, alături de gigantul rus de stat Gazprom, la compania de proiect New European Pipeline AG, înființată pentru construirea gazoductului Nord Stream 2, planificat să transporte gaze naturale din Rusia în UE, în primul rând în Germania, prin Marea Baltică. Gazprom controla 51% din New European Pipeline AG, restul fiind în posesia OMV, Uniper, Shell International și Wintershall (câte 10%) și Engie (9%).
În august anul trecut, din cauza opoziției Poloniei față de proiect, cele 5 companii din UE s-au retras din New European Pipeline AG, dar parteneriatul cu Gazprom pentru Nord Stream 2 a continuat în altă formă, printr-o firmă nouă, Nord Stream 2 AG, unde acționar unic este Gazprom, iar OMV, Uniper, Shell, Wintershall și Engie - "investitori financiari". În aprilie 2017, cele 5 companii au semnat un acord de finanțare care prevede ca fiecare să asigure 10% din costurile proiectului Nord Stream 2.
Fosta firmă de proiect New European Pipeline AG a fost client de lobby al McLarty Inbound LLC din februarie anul trecut până în martie 2017, contractul dintre cele două vizând "monitorizarea și diversificarea discuțiilor de la Washington despre securitatea energetică a UE". Joint-venture-ul controlat de Gazprom ca acționar majoritar a plătit în total 550.000 de dolari firmei americane de lobby în baza acestui contract, potrivit datelor raportate Senatului american.
Proiectul Nord Stream 2 este privit cu suspiciune de Comisia Europeană și de o parte a statelor membre UE, fiind considerat o formă de sporire a dominației ruse asupra aprovizionării cu gaze a Uniunii, dar și de prejudiciere a intereselor financiare ale Ucrainei, ale cărei venituri din tranzitul de gaze rusești către Occident ar fi drastic diminuate prin redirecționarea unei bune părți din cantitățile transportate în prezent prin conducte ucrainene către noul gazoduct Gazprom. În schimb, se bucură de susținerea masivă a Germaniei și Austriei, care ar avea cel mai mult de câștigat.
Potrivit Reuters, în martie anul trecut, premierii României (pe atunci Dacian Cioloș), Cehiei, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Poloniei, Slovaciei și președintele Lituaniei i-au trimis o scrisoare președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în care se opuneau Nord Stream 2, arătând că proiectul ridică anumite riscuri la adresa securității energetice în regiunea Europei Centrale și de Est și ar influența puternic evoluțiile de pe piața gazelor, precum și tranzitul gazelor în regiune, mai ales ruta de tranzit via Ucraina.
Nord Stream 2, proiect de suplimentare a gazoductului existent Nord Stream, ar urma să dubleze capacitatea de transport de gaze dinspre Rusia spre Germania, de la 55 la 110 miliarde metri cubi pe an, până în 2019. Valoarea totală a investiției este estimată la 9,5 miliarde euro.
Problema este însă că, în iulie anul acesta, Congresul SUA a adoptat o lege privind impunerea de noi sancțiuni Federației Ruse pentru presupusa implicare în alegerile prezidențiale din SUA de la sfârșitul anului trecut și pentru anexarea peninsulei Crimea din 2014. Legea conține un articol care exprimă opoziția Statelor Unite față de proiectul Nord Stream 2, caracterizat ca o amenințare la adresa securității energetice a UE, și interzice orice formă de raport economic cu acesta.
Articolul a stârnit proteste aspre din partea Germaniei, Austriei și Rusiei, ca și din partea companiilor implicate în Nord Stream 2, care i-au acuzat pe americani că declanșează un adevărat război comercial și subminează aprovizionarea cu gaze a Europei deoarece vor să înlocuiască importurile de gaze rusești ale UE cu propriile livrări de gaze naturale lichefiate către Europa.
"Sancțiunile americane au făcut finanțarea Nord Stream 2 aproape imposibilă. Dacă din cauza sancțiunilor băncile nu vor putea să împrumute nici măcar un singur euro pentru proiect, atunci vom lua în considerare alte surse de finanțare pentru Nord Stream 2, dar asta depinde de fondurile proprii ale fiecărei companii partenere", a declarat la jumătatea lunii trecute CEO-ul OMV AG, Rainer Seele, citat de publicația rusă Vedemosti, preluată de Forbes. O altă posibilă soluție este apelul la bănci rusești și asiatice, neatinse de sancțiunile americane, însă este neclară capacitatea acestora de a finanța un proiect de asemenea dimensiuni.
În iulie, cei cinci investitori financiari din UE ai noii firme de proiect Nord Stream 2 AG, controlată 100% de Gazprom, au acordat o finanțare companiei în valoare totală de 324 milioane euro. Pe de altă parte, luna aceasta, directorul general adjunct al Gazprom, Alexander Medvedev, a declarat că este sigur că proiectul va obține finanțarea necesară, în pofida dificultăților determinate de sancțiunile americane.
Firma americană de lobby McLarty Inbound LLC, care lucrează în Washington pentru cei 5 investitori financiari din UE în proiectul Nord Stream 2, face parte din grupul de consultanță strategică McLarty Associates, fondat, controlat și condus de Mack McLarty, fost șef de cabinet al președintelui american Bill Clinton, care a mai deținut funcții de consilier și pe lângă președinții Jimmy Carter și George W. Bush. Grupul de consultanță a fost înființat inițial alături de Henry Kissinger, fost secretar de stat al SUA. Mack McLarty a fost și director general și președinte al Consiliului de Administrație al unia dintre cei mai mari distribuitori de gaze naturale din SUA, Arkla Gas, cu peste 2 milioane de clienți în 11 state.
La McLarty Inbound LLC, de dosarul de lobby Nord Stream 2 se ocupă direct Richard Burt, director executiv pentru Europa și Eurasia al firmei, fost negociator-șef al SUA în discuțiile cu Uniunea Sovietică privind reducerea arsenalelor de arme strategice în timpul administrației Ronald Reagan, ambasador american în Germania Federală, asistent al secretarului de stat SUA pentru Europa și Canada și fost partener la grupul de consultanță McKinsey. Anul trecut, el a oferit consultanță pe politică externă și candidatului republican la președinție Donald Trump, în prezent președinte al SUA, recomandându-i acestuia să promoveze în campania electorală o strategie externă americană mai puțin intervenționistă, precum și îmbunătățirea relațiilor cu Rusia.
Printre clienții de lobby ai McLarty Inbound LLC se mai numără Danone, conglomeratul chinez HNA Group, banca iordaniană Capital Bank, compania germană de IT Bitmanagement Software și compania aeriană poloneză LOT.
La rândul său, Nord Stream 2 AG, noua companie de proiect pentru gazoductul omonim unde acționar unic este Gazprom, este reprezentată din august anul acesta, la Washington, de nu mai puțin de 4 firme americane de lobby, pe subiectul sancțiunilor SUA împotriva Rusiei și al potențialelor efecte financiare negative ale acestora asupra proiectului de gazoduct, cheltuind deja 50.000 de dolari în acest scop.
