Pe 11 mai 2011, miliardarul Ioan Niculae, patronul clubului de fotbal Astra Giurgiu, intra pe teren drept căpitan al unei echipe de old boys a fostului său club Astra Ploiești, într-un meci demonstrativ de caritate jucat contra unei selecționate giurgiuvene, formată din foste glorii ale Dunării Giurgiu, dar și din politicieni locali. Printre adversarii lui Niculae s-a numărat și Toma Petcu, actuala propunere pentru portofoliul Energiei din cabinetul PSD-ALDE, care a fost și unul dintre "artizanii" ideii organizării meciului.
Petcu era pe atunci, din 2008, consilier local la primăria Giurgiu din partea PNL și, totodată, reprezentant al Consiliului Local Giurgiu în AGA companiei de stat locale ce administrează Zona Liberă Giurgiu, amănunte care nu apar în CV-ul său oficial de parlamentar ALDE de pe site-ul Camerei Deputaților. El deținea în acel moment și funcția de președinte al organizației municipale a PNL Giurgiu.
"După cum ne mărturisea unul dintre jucătorii echipei gazdă, Sandu Pantazi, ideea a venit cu câteva săptămâni în urmă când trei consilieri locali, Toma Petcu (președinte al organizației municipale a PNL Giurgiu), Cristi Nemțescu (consilier PDL și director al APDF Giurgiu) și Ivan Daniel (consilier PDL) au avansat provocarea de a disputa o partidă cu fostele glorii ale Astrei Ploiești, echipă a actualului patron al echipei Astra Giurgiu (recte Astra Ploiești), miliardarul (în euro) Ioan Niculae, el însuși fost jucător în echipe de divizie B, originar din localitatea Buturugeni, județul Giurgiu", scria jurnalgiurgiuvean.ro. Despre meci s-a mai scris în presa locală aici și aici.
Mai mult, la acel moment, Petcu era și președintele Consiliului de Administrație, și directorul general al companiei de exploatare portuară SCAEP Giurgiu Port SA, deținută indirect de Ioan Niculae prin trei firme offshore înregistrate în Insulele Belize – White Sands International SA, Turquoise Waters Inc și Theos Enterprises Limited, companie cu interese directe în Zona Liberă Giurgiu. Compania se mai ocupă de transport fluvial de mărfuri, extracție de nisipuri și pietrișuri și depozitare de cereale în silozuri. Toma Petcu a stat în respectivele funcții în perioada 2008 – 2013.
"Niculae a reușit să marcheze de patru ori în poarta „fostelor glorii” ale Dunării Giurgiu, contribuind din plin la victoria zdrobitoare a formației FC Astra (scor 10-2). Afaceristul originar din comuna giurgiuveană Buturugeni a evoluat pe postul de atacant, fiind căutat de majoritatea baloanelor trimise de angajații săi", se menționa într-un soi de cronică de meci apărută în Adevărul la rubrica "Locale".
Nu este însă singura legătură fotbalistică a lui Petcu cu Ioan Niculae. În septembrie 2012, Toma Petcu a apărut la televiziunea locală Muntenia TV în calitate oficială de reprezentant al Interagro și al lui Niculae la Giurgiu pentru a promova inaugurarea noului stadion al Astrei Giurgiu, investiție a patronului clubului, cu ocazia primului meci al echipei din noul sezon al Ligii I.
Din septembrie 2011, posibilul viitor ministru al Energiei a mai cumulat și funcțiile de șef CA și director general la încă o firmă giurgiuveană a lui Ioan Niculae, Compania de Navigație Fluvială Giurgiu Nav SA, controlată de miliardar prin Interagro SRL și intrată în insolvență în 2013.
Interagro SRL este și cel mai mare creditor al Giurgiu Nav SA, cu creanțe admise la masa credală în sumă cumulată de peste 10,4 milioane lei, reprezentând aproape o treime din total. Giurgiu Nav SA a fost preluată de Ioan Niculae în anul 2011 de la PSV Company, fosta Petromservice a sindicatului Petrom a lui Liviu Luca.
2013, când Giurgiu Nav SA a intrat în insolvență, este, de altfel, și anul în care Toma Petcu a renunțat la mandatul de consilier local PNL, dându-și demisia "din motive personale" și fiind înlocuit în consecință și din AGA Administrației Zonei Libere Giurgiu. În același an a fost revocat de către acționari din Consiliile de Administrație ale ambelor companii ale lui Ioan Niculae în care activa și a demisionat din funcția de director general pe care o ocupa atât la Giurgiu Nav SA, cât și la SCAEP Giurgiu Port SA. Cele două companii portuare și de navigație au făcut parte, înainte de privatizare, din Navrom Giurgiu.
Toma-Florin Petcu, în vârstă de 38 de ani, propus pentru portofoliul Energiei în Guvernul premierului desemnat Sordin Grindeanu, este deputat ALDE, ales la scrutinul din decembrie 2016, și fost președinte al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), funcție pe care a ocupat-o în intervalul decembrie 2014 (când a fost numit în funcție de premierul de atunci, Victor Ponta) – mai 2016.
Anterior, Petcu a fost subprefect de Giurgiu (octombrie 2013 – iulie 2014) și șef al Direcției de Insolvență a Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), care gestionează activitatea tuturor societăților aflate în insolvență la care AAAS este creditor sau acționar (aprilie 2013 – august 2013).
Petcu a mai lucrat la Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu, unde a îndeplinit succesiv funcțiile de inginer în cadrul serviciului de urmărire și control activități portuare (2003 - 2004), șef serviciu urmărire și control activități portuare (2004 - 2005) și șef serviciu cu preluare de atribuții ale directorului general, responsabil cu coordonarea domeniilor tehnic, comercial și a activității portuare (2005 - 2007). În perioada decembrie 2007- august 2008 a fost șef de șantier la SV Lotus Giurgiu, firmă de construcții radiată în 2011 aparținând omului de afaceri giurgiuvean Stelian Ficleanu.
Toma Petcu a absolvit Universitatea Tehnică de Construcții București - Facultatea de Construcții Hidrotehnice și Academia de Studii Economice, având și un master în management și administrație publică făcut la ASE. Este copreședinte al ALDE Giurgiu, fiind și unul dintre vicepreședinții partidului la nivel național.
Posibilul nou ministru al Energiei are 2 terenuri și o casă în Giurgiu, precum și un autoturism Dacia Duster din 2013. În 2015, din postura de președinte al ANPM, Toma Petcu a încasat venituri totale în sumă de 67.756 lei, echivalentul a circa 5.600 lei pe lună.
La Camera Deputaților, Toma Petcu a fost numit recent președinte al Comisiei pentru Mediu și Echilibru Ecologic. În CV-ul său depus la Parlament, Petcu ține să precizeze că are și "pregătire militară și de autoapărare, dobândite în cadrul Școlii Superioare a Jandarmeriei Române de la unitatea Roșu".
Omul de afaceri Ioan Niculae a fost eliberat condiționat din penitenciar pe 15 iulie 2016, după ce a executat din aprilie 2015 o parte din pedeapsa de doi ani și șase luni de închisoare primită în dosarul "Mită la PSD".
Pe de altă parte, News.ro a scris pe 20 decembrie anul trecut, citând surse judiciare, că dosarul "Romgaz-Interagro", în care sunt urmăriți penal omul de afaceri Ioan Niculae și fostul ministru al Economiei Adriean Videanu, va fi finalizat peste trei luni și că Ministerul Economiei s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 71 de milioane de euro. Astfel, dosarul "Romgaz-Interagro" ar urma să fie trimis în judecată de către procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) în luna martie a acestui an.
Patronul Interagro, Ioan Niculae, a fost audiat la DIICOT în 13 octombrie 2016 în acest caz. El nu a dorit să facă niciun fel de declarații privind refacerea anchetei, după infirmarea rechizitoriului prin care omul de afaceri, fostul ministru al Economiei Adriean Videanu și alte persoane din conducerea companiei Interagro urmau să fie trimiși în judecată.
Adriean Videanu a fost la DIICOT în 5 octombrie, el declarând atunci că acuzația pe care i-o aduc procurorii în dosarul "Romgaz-Interagro" este de participație improprie la complicitate la delapidare.
Surse judiciare au declarat, pentru News.ro, că procurorii DIICOT reiau actele procedurale în acest dosar și cheamă la audieri toate persoanele vizate, pentru a le aduce la cunoștință acuzațiile și probele noi din cauza în care, inițial, faptele au vizat intervenții la Romgaz pentru ca firma Interagro să primească preferențial gaze la prețuri mici. Printre persoanele audiate de procurorii DIICOT sunt Mircea Marin, administrator Interagro, și foștii secretari de stat în Ministerul Economiei Tudor Șerban, Dan Victor Alexandru și Viorel Palașcă.
În luna martie 2016, dosarul "Romgaz-Interagro" era aproape finalizat, după mai bine de trei ani de anchetă, de către procurorii DIICOT, care au chemat atunci persoanele vizate, le-au adus la cunoștință că au fost puse sub inculare și le-au prezentat materialul de urmărire penală, ultima etapă înaintea trimiterii cauzei în instanța.
Procurorii i-au chemat atunci la DIICOT pe Ioan Niculae, Adriean Videanu și pe președintele Interagro, Nicoleta Toncea. Patronul Interagro, Ioan Niculae, fusese pus sub inculpare pentru instigare la abuz în serviciu, sustragere de sub sechestru și spălare de bani, Adriean Videanu, ministru al Economiei în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, pentru constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și complicitate la delapidare, iar Nicoleta Toncea, pentru spălare de bani și sustragere de sub sechestru.
În dosarul “Romgaz-Interagro”, procurorii au început să facă cercetări după ce au documentat activitatea infracțională și au pus sub urmărire penală, în ianuarie 2012, 40 de persoane, printre care angajați cu funcții de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei și Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, precum și reprezentanții unor firme din București, între care și patronul Interagro, Ioan Niculae.
Aceștia au fost acuzați de complot și subminarea economiei naționale, întrucât au pus în pericol sistemul energetic național, producând un prejudiciu de 126 de milioane de dolari SNGN Romgaz SA și bugetului de stat.
După un an și opt luni, în septembrie 2013, DIICOT a cerut aviz de la Senat pentru începerea urmăririi penale a lui Varujan Vosganian, ministru al Economiei în perioada decembrie 2006-decembrie 2008, pentru complot și subminarea economiei naționale. Tot atunci, DIICOT a cerut aviz și de la președintele României, în cazul lui Adriean Videanu, ministru al Economiei în perioada decembrie 2008-septembrie 2010, pentru aceleași fapte.
Anchetatorii arătau că Videanu și Vosganian, când au fost miniștri ai Economiei, au aprobat, semnat și susținut în Guvern șase ordine, respectiv trei memorandumuri, pentru a sprijini interesele financiare ale omului de afaceri Ioan Niculae și au utilizat SNGN Romgaz, unitate națională de interes strategic, în interesul firmei lui Niculae.
Potrivit procurorilor, prin aceste intervenții ar fi fost acordate discounturi comerciale substanțiale la livrarea de gaze naturale, peste plafoanele practicate de Romgaz, precum și gaze naturale doar din producția internă, fiind astfel produs un prejudiciu de aproximativ 130 de milioane de dolari.
Mai mult, Interagro nici nu ar fi putut beneficia de acele discounturi întrucât la acea dată avea o datorie de aproximativ 70 la sută din bugetul anual al Romgaz.
Șeful statului de la acea vreme, Traian Băsescu, a transmis, în 8 septembrie 2013, cererea de urmărire penală a lui Videanu. Senatul a respins, în 7 octombrie 2013, solicitarea privind începerea urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian.
Videanu a fost pus atunci sub acuzare pentru complot și subminarea economiei naționale. Doi ani mai târziu, în 2 februarie 2015, DIICOT a cerut din nou președintelui aviz pentru urmărirea penală a lui Videanu, de această dată pentru a-l pune sub acuzare și pentru constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și complicitate la delapidare. Solicitarea a fost avizată de președintele Klaus Iohannis, în 4 februarie 2015.
Procurorii au mai cerut atunci un nou aviz de la Senat pentru a putea începe urmărirea penală în cazul lui Varujan Vosganian, pentru aceleași fapte de care a fost acuzat și Videanu. Senatul a respins și de această dată, în 12 februarie 2015, solicitarea DIICOT.
Anchetatorii menționau că Romgaz a livrat Interagro gaze naturale din producția proprie în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de lei (circa 500 de milioane de dolari), din care 270 de milioane de lei (aproximativ 92 de milioane de dolari) au fost doar reducerile comerciale acordate ilegal.
