După ce a inițiat luna trecută, din postura de senator, un amendament la Legea apelor menit să înlăture efectul modificării de către PSD a Legii în 2020, în urma căreia costul cu taxa pe apă al companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, s-ar fi majorat cu peste 600 milioane lei pe an, iar apoi pe cel al "reparării defectuoase" de către propriul Guvern a modificării respective, ministrul PNL al Energiei, Virgil Popescu, a propus acum din nou amendarea legislației în domeniu, într-o modalitate în care taxa pe apă datorată de Hidroelectrica ar crește cu 57%.
Inițiativa parlamentară a ministrului liberal, al cărei co-autor este colegul său de coaliție de la UDMR, ministrul Mediului și senatorul Tanczos Barna, a fost aspru criticată de către acționarul minoritar al Hidroelectrica, Fondul Proprietatea, care deține 20% din acțiunile companiei. Hidroelectrica este controlată de Ministerul Energiei condus de Virgil Popescu, cu 80% din acțiuni. Beneficiarul majorării taxei este Administrația Națională Apele Române (ANAR), instituție aflată în coordonarea Ministerului Mediului, condus de Barna.
Amendamentul propune un tarif fix de 33 lei/ MWh produs pentru contribuțiile datorate ANAR de către producătorii de energie hidroelectrică, ceea ce, potrivit FP, reprezintă o creștere de 57% pentru Hidroelectrica, având în vedere că în ultimii 5 ani compania ar fi plătit o taxă echivalentă cu aproximativ 21 lei/MWh produs.
Amendamentul miniștrilor Energiei și Mediului modifică în primul rând reperul de aplicare a taxei. În prezent, aceasta se datorează pe mia de metri cubi de apă uzinați de producătorii de energie hidro și este în cuantum de 1,1 lei/mia de metri cubi. Potrivit amendamentului, ea se va aplica în viitor pe MWh de energie produs de aceștia, propundându-se un cuantum fix de 33 lei/MWh. Amendamentul a fost admis în raportul aprobat recent, cu propunere de adoptare, la proiectul de lege de aprobare a OUG nr. 225/2020, care va merge sub această formă în plenul Camerei Deputaților, cameră decizională.
"Fondul salută introducerea unui tarif fix bazat pe energia electrică produsă, care este un mecanism mai transparent, și neutru din punct de vedere tehnologic, pentru a determina contribuțiile datorate ANAR și nu necesită ca Hidroelectrica să instaleze echipamente de măsurare a apei. Cu toate acestea, suntem profund îngrijorați de nivelul propus al taxei, care generează costuri suplimentare arbitrare și nejustificate pentru companie, întrucât taxa pe apă plătită de Hidroelectrica va crește de la aproximativ 350 milioane lei la aproape 528 milioane lei într-un an hidrologic mediu. Considerăm că este o creștere inutilă și nerezonabilă, favorizând pe nedrept o altă instituție de stat (ANAR – n.r.), mai ales că serviciile de gestiune a apei furnizate de ANAR nu s-au îmbunătățit și, prin urmare, nu justifică o creștere a acestei taxe. Această majorare reprezintă un regres în ceea ce privește rentabilitatea Hidroelectrica și transmite un mesaj negativ investitorilor din sectorul energetic românesc. Solicităm Camerei Deputaților să nu aprobe nivelul propus al taxei pe apă și să permită analizarea în continuare a nivelului potrivit al acesteia”, a declarat Johan Meyer, managerul de portofoliu al Fondului Proprietatea și CEO-ul administratorului FP, Franklin Templeton București, fără să menționeze cine sunt autorii amendamentului.
FP mai menționează - contribuțiile aferente apei uzinate plătite de Hidroelectrica în 2018 și 2019 au reprezentat 48,1%, respectiv 45,4% din veniturile curente ale ANAR, precum și 74,2%, respectiv, 55,7% din cheltuielile salariale plătite angajaților ANAR, "având în vedere că acestea sunt în continuă creștere".
Taxa pe apă percepută de ANAR este o problemă veche pentru Hidroelectrica. În 2019, Ministerul Mediului intenționa să majoreze cu 23% această taxă, denumită contribuție specifică de gospodărire a resurselor de apă, ceea ce ar fi constituit o lovitură puternică pentru Hidroelectrica, dar și pentru alți mari producători de energie ce consumă cantități semnificative de apă în procesele lor de producție, cum ar fi Nuclearelectrica sau Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara. În cele din urmă s-a renunțat la majorare.
Chiar și așa, producătorii de energie se plâng de ani buni că și actualul nivel al contribuțiilor, stabilit în 2010, este exagerat. În 2010, contribuțiile pentru hidrocentrale au crescut de peste 4 ori, de la 0,26 la 1,1 lei/mia de metri cubi de apă. Contribuțiile ca atare au fost impuse prin OUG nr. 107/2002, care a preluat în legislația națională Directiva europeană nr. 60/2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei.
În 2017, în urma unei investigații, Consiliul Concurenței a sintetizat plângerile și solicitările producătorilor de energie față de contribuțiile specifice de gospodărire a resurselor de apă încasate de ANAR.
"Majorarea bruscă și semnificativă a contribuțiilor pentru apa uzinată la sfârșitul anului 2010, în mijlocul unei crize economice (care ar fi necesitat adoptarea de măsuri anticiclice, de reducere a sarcinilor publice), fără luarea în considerare a situației economice reale a utilizatorilor de apă deja grevați de alte sarcini legale (cedarea unei părți importante a producției la un preț reglementat), a fost una dintre cauzele ce au pus în dificultate funcționarea producătorilor de energie electrică și implicit desfășurarea normală a vieții economice în România în perioada 2011-2016", a concluzionat atunci Consiliul Concurenței.
