Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice (RADET) București vrea să scape de monopolul furnizorului de energie termică Electrocentrale București (ELCEN), prin deschiderea spre concurență a pieței de producție și furnizare de agent termic din Capitală, însă vizează totodată consolidarea monopolului propriu, prin stoparea debranșărilor de la sistemul centralizat de încălzire și a instalărilor de centrale de apartament, intenție avută în vedere, de altfel, și de administrația centrală.
Pe lângă asta, RADET are în plan restructurarea și optimizarea rețelei proprii de transport și distribuție a agentului termic, pentru ca acesta să ajungă la consumator mai repede și cu costuri mai mici, reducându-se pierderile tehnologice de pe traseul parcurs prin conducte. Sunt principalele idei exprimate în conferința de presă susținută, miercuri, la RADET, de șeful CA-ului regiei, Gabriel Dumitrașcu, și de directorul general Valentin Vițalariu, cărora li s-a alăturat și primarul general interimar al Capitalei, Răzvan Sava.
Coincidență, tot miercuri, la ELCEN a fost organizată o masă rotundă pe tema cogenerării, inițiată în colaborare cu Institutul Național Român pentru Studiul Amenajării și Folosirii Surselor de Energie (IRE), unde principala concluzie a fost că "soluția termoficării în București nu este nici pe departe să dotăm toate locuințele cu centrale termice de apartament și trebuie găsite modalități de eficientizare a încălzirii centralizate".
CITEȘTE ȘI Black Cube neagă acuzațiile și susține că agenții acuzați de spionarea șefului DNA anchetau corupția din Guvernul român De asemenea, după cum a relatat deja Profit.ro, săptămâna trecută, Ministerul Energiei a organizat o dezbatere cu experți din sectorul energetic, administrația publică centrală, mediul academic, companii, asociații profesionale și autorități de reglementare, printre concluzii numărându-se aceea că este nevoie de restricționarea utilizării centralelor termice de apartament și de subordonarea tuturor sistemelor locale de termoficare unei autorități centrale unice.
Din datele prezentate de RADET în cadrul conferinței de presă de miercuri rezultă că situația debranșărilor de la sistemul de încălzire centrală în Capitală este departe de a fi tragică, cel puțin în comparație cu restul țării. Față de situația din 1990, când 604.829 de apartamente din București erau racordate la rețeaua RADET, numărul acestora a scăzut cu doar 4,7% (28.935), la 576.434. Numeric, cele mai multe apartamente s-au debranșat în sectorul 6 (6.904), iar procentual, în sectorul 5 (6,98%).
Prin comparație, la nivel național, numărul apartamentelor racordate la încălzire centrală a scăzut în perioada respectivă cu peste 19% (320.272), la 1.327.608. Numărul de localități din România care se alimentează cu energie termică prin sisteme centralizate de încălzire s-a redus cu 79%, de la 315 la doar 67.
CITEȘTE ȘI Tatăl Laurei Codruței Kovesi, fostul procuror Ioan Lascu, este cel care i-ar fi denunțat pe cetățenii israelieni RADET, însă, ca și alte monopoluri din industria de utilități, precum distribuitorii de energie electrică sau concesionarii serviciilor publice de apă și canalizare, se confruntă cu problema costurilor fixe de menținere în funcțiune a rețelelor, care devin cu atât mai împovărătoare cu cât scade numărul de consumatori plătitori de facturi.
Problema este cu atât mai gravă la RADET, a cărei rețea este foarte învechită și unde avariile grave apar frecvent, provocând întreruperi în furnizarea căldurii și apei calde. Și chiar aceste întreruperi sunt cele care îi determină pe bucureșteni să se debranșeze și să-și instaleze centrale de apartament. La rândul lor, debranșările sporesc costurile RADET și riscul de avarii, astfel că avem de-a face cu un cerc vicios.
Potrivit RADET, debranșările creează dezechilibrări hidraulice ale coloanelor, costurile remedierii acestora nefiind întotdeauna suportate de cei care se debranșează. În plus, debranșările scad randamentele termice ale instalațiilor de termoficare și cresc perioada de amortizare a investițiilor în sistemul de încălzire centralizată, ca urmare a reducerii cantităților de energie termică vândute în raport cu cele planificate inițial. "În ceea ce privește studiul comparativ între sistemul centralizat de termoficare și centrala termică de apartament, acesta demonstrează că în municipiul București se recomandă și chiar impune folosirea încălzirii centralizate, având în vedere motive de ordin social, economic și al protecției mediului", arată RADET.
CITEȘTE ȘI Fără scăpare: Pe lângă amendă, comercianții sunt obligați de săptămâna viitoare să restituie clienților banii dacă le vând un produs sau serviciu cu date false Pe de altă parte, RADET detestă monopolurile atunci când chiar aceasta este cea care se confruntă cu efectele lor negative. În prezent, RADET achiziționează circa 92% din necesarul de energie termică de la ELCEN, prin CET-urile Grozăvești, București Sud, București Vest și Progresu, iar restul, de la 2 mici producători privați, CET Energo Vest și CT Casa Presei. ELCEN livrează RADET energie termică la preț reglementat, aprobat de ANRE.
În perioada 2011-2016, prețul de livrare al ELCEN a fost majorat cu 18,58% pentru clienții casnici și cu 45,89% pentru cei noncasnici, potrivit datelor prezentate de RADET. În ianuarie, RADET și Primăria București au dat în judecată ANRE, reclamând faptul că modalitatea în care Autoritatea a stabilit prețul reglementat al energiei termice livrate anul acesta de ELCEN către RADET este incorectă, iar rezultatul - total defavorabil Regiei.
"Există 5-6 cereri din partea unor operatori privați care vor să construiască centrale termice noi, însă Primăria Capitalei nu le-a aprobat cererile de a intra în sistem și de a vinde energie termică. Este nevoie de concurență pe piața livrării de energie termică în București", a declarat președintele Consiliului de Administrație al RADET, Gabriel Dumitrașcu, care a estimat că, dacă vor apărea 5 CET-uri noi, ELCEN va pierde circa 40% din cota de piață pe care o deține în prezent.
Apariția unor producători noi de energie termică, în cartierele Băneasa, Colentina, Titan, Ștefan cel Mare și Rahova, este parte a planului mai larg al RADET de a-și optimiza sistemul de transport și distribuție a agentului termic În acest fel, fiecare cartier ar dispune de propriul producător de energie termică și s-ar reduce mult distanțele mari pe care trebuie transportată în prezent căldura de la sursă către zonele deficitare, distanță care poate ajunge în unele cazuri și la 30 de kilometri, cu pierderi tehnologice foarte mari, de 30%.
Planul, dacă ar fi implementat, ar reduce costurile de transport ale RADET cu până la 60%, ceea ce ar duce la economii de costuri de circa 200 milioane lei pe an, a declarat Dumitrașcu.
"Configurația actuală (legală, tehnică și administrativă) nu poate asigura un cadru concurențial normal pe cele două piețe relevante, producție și furnizare. Piețele relevante sunt suprareglementate de cele două autorități (ANRE și ANRSC- n.r.), uneori confuz și antagonic, și nu permit deschiderea concurențială și liberalizarea acestora. Prețurile și tarifele sunt reglementate de două autorități de reglementare și aprobate sau nu de autoritatea locală, cu subvenții și posibile subvenții încrucișate, cu asumarea de către administrația locală a acoperirii diferenței dintre prețul fixat și costurile reale, care în fapt se întâmplă târziu. Piața energiei termice trebuie gândită să devină reală și competitivă, în care nu e nevoie de companii dominante și monopol pentru creșterea eficienței economice a producției și furnizării și calitatea prestației pe cele două tipuri de activități", se arată în prezentarea susținută de Gabriel Dumitrașcu.
CITEȘTE ȘI DNA: Liviu Dragnea, urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu și la fals intelectual Pierderile RADET au crescut anul trecut cu peste 38% față de 2014, la 442,4 milioane lei, potrivit informațiilor prezentare, miercuri, de regie.
"Rezultatul brut estimat este în cuantum de minus 442,4 milioane lei, din care 87% reprezintă pierdere tehnologică. Dacă excludem penalitățile (pentru datorii neplătite – n.r.), rezultatul economic ar fi în sumă de minus 170,99 milioane lei", informează RADET.
Amplificarea pierderilor a fost rezultatul scăderii cu 1,41% a veniturilor Regiei, la 1,08 miliarde lei, coroborată cu majorarea cu 7,5% a cheltuielilor, la 1,52 miliarde lei.
RADET pune agravarea pierderilor în primul rând pe seama neaprobării de către Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a majorării tarifelor de transport și distribuție solicitate de Regie, și a nerecunoașterii de către autorități a pierderilor tehnologice reale ale RADET, de 30%, cauzate de vechimea și starea de degradare a sistemului public de termoficare din Capitală.
CITEȘTE ȘI Ce "spun" caii despre managerii români: vor să controleze totul, una zic și alta gândesc și nu au încredere în subalterni RADET se mai plânge de faptul că reglementările ANRE o obligă să plătească mai întâi penalitățile la datoriile restante înregistrate față de furnizorul de energie termică și de-abia apoi debitul principal. RADET a acumulat în timp față de ELCEN datorii totale de aproape 3,6 miliarde lei, inclusiv dobânzi și penalități de întârziere. O altă problemă semnată de Regie este lipsa unui contract de delegare a serviciului public de termoficare în Capitală, fapt care o împiedică să calculeze penalități la restanțele înregistrate de Primăria Capitalei la achitarea subvenției la prețul gigacaloriei pentru populație.
Regia propune, ca soluții, transformarea RADET în societate comercială, având ca principal avantaj posibilitatea de a accesa credite pentru investiții, modificarea legii energiei termice, în sensul permiterii separării activităților de transport și distribuție de cele de producere și furnizare a agentului termic, împărțirea Bucureștiului în 21 de zone de termoficare, pentru o evidență mai bună a costurilor și a activității de furnizare a agentului termic, și eficientizarea sistemului, prin reducerea numărului de autorități publice centrale și locale care reglementează acest domeniu (ANRE, ANRSC, AMRSP).
RADET mai cere și anularea de către Ministerul Energiei și Consiliul General al Municipiului București a proiectului privind fuziunea RADET cu ELCEN, care, în opinia regiei, nu s-a dovedit a fi nici posibilă și nici profitabilă pentru bucureșteni.
