În condițiile realităților economice și sub presiunea investitorilor care își văd amenințate randamentele pe termen lung, multe companii internaționale descoperă că ambițiile de reducere a emisiilor de carbon sunt greu de atins.
„În acest an, liderii de corporații într-o serie de sectoare au luat la cunoștință că nu pot îndeplini propriile obiective de emisii de gaze cu efect de seră”, scrie Financial Times, adăugând că mari companii precum Unilever, Bank of America și Shell și-au abandonat sau au ratat țintele de tăiere a emisiilor, după cum au întârziat să-și diminueze legăturile cu cele mai poluante sectoare. Alte corporații pur și simplu au trecut peste promisiunile lor în această direcție.
Majoritatea companiilor au justificat eșecul prin factori politici sau de reglementare în afara controlului lor. Aici sunt incluse absența unor standarde clare de reglementare, un sprijin guvernamental insuficient și întârzieri în implementarea unor noi tehnologii.
Nu sunt numai companiile cele care află că este greu să își atingă țintele climatice; câteva guverne sunt în același stadiu. Scoția a renunțat în luna aprilie la obiectivele de decarbonizare până în anul 2030, afirmând că acestea sunt „de neatins”. La începutul lunii iunie, consultantul Germaniei în probleme de climă a afirmat, de asemenea, că țintele țării pentru anul 2030 este probabil că nu vor fi îndeplinite.
Rachel Whittaker care se ocupă de zona investițiilor sustenabile la Robeco Asset Management din Olanda, afirmă că obiectivele fuseseră anterior puse arbitrar, fără ca șefii de corporații să se gândească la cum acestea vor fi atinse. Ea aseamănă deciziile cu sentimentul bun adus atunci când îți cumperi un cățel de Crăciun. „Toată lumea a fost atrasă în acest val de entuziasm”, spune Whittaker. „Realitatea nu este atât de ușoară.”
Grupul Unilever „pur și simplu nu este pregătit”
Mai mult de 10.000 de companii la nivel mondial și-au luat angajamente că vor tăia emisiile de gaze cu efect de seră sub auspiciile campaniei Organizației Națiunilor Unite Cursa către Zero. În luna martie sute din aceste companii, incluzând Microsoft, Unilever și procesatorul brazilian de carne JBS au fost îndepărtate din procesul de validare de o inițiativă care stabilește standardele.
Unilever, al cărui fost șef executiv Paul Polman a promovat ideea că multinaționalele trebuie să joace un rol în adresarea chestiunii climatice, plasează sustenabilitatea în prim-planul comunicării sale cu investitorii. Compania încă vizează să ajungă la emisii net-zero până în anul 2039, dar în aprilie a anunțat că își va revizui țintele de a tăia poluarea cu plastic pentru prezervarea biodiversității.
În unele privințe grupul „pur și simplu nu este pregătit”, conform noului șef al Unilever, Hein Schumacher. „Când obiectivele inițiale au fost stabilite, am putea să fi subestimat scala și complexitatea a ceea ce trebuie să facem ca acestea să fie îndeplinite”, spune acesta.
La baza acestor pași înapoi ar putea sta și amenințări de ordin legal. Cu câteva luni înainte, autoritatea de competiție din Marea Britanie a lansat o investigație să verifice dacă cele pretinse de Unilever despre criteriile de mediu îndeplinite de unele din produsele sale de curățare și de igienă chiar corespund realității.
Tehnologia ajută doar până la un punct
În alte industrii, tehnologia este invocată ca o barieră în luarea unor măsuri. Barend van Bergen, șef de sustenabilitate la grupul farmaceutic elvețian Roche afirmă că încălzirea clădirilor și necesarul de energie din procesele de fabricație într-un mod ecologic rămâne o provocare.
Factorii geopolitici și cei legați de relațiile comerciale internaționale sunt invocați de alte grupuri mutinaționale. O explozie a exporturilor de automobile electrice din China către Europa a determinat pentru mulți producători auto care plănuiau tranziția de la vehiculele cu combustie internă o încetinire a eforturilor lor.
De exemplu, Volkswagen nu mai face trimiteri la obiectivele sale stabilite voluntar de a tăia emisiile de dioxid de carbon pentru mașinile de pasageri și vehiculele comerciale ușoare cu 30% între 2015 și 2025. Acum aceste ținte au fost împinse pentru intervalul 2018-2030. „Urmare a dezvoltării pe termen luing și ciclurilor de implementare în industria noastră, țintele pe termen scurt nu ne sunt folositoare”, spun cei de la Volkswagen.
Energia verde este scumpă și greu de procurat
Disponibilitatea energiei „curate” este o altă problemă. Agenția Internațională de Energie (IEA) a avertizat în acest an că livrarea de noi capacități de energie regenerabilă este subminată de incertitudinile politice, lipsa investițiilor în infrastructura de transport de energie electrică și obstacolele în a obține aprobările autorităților.
Compania Kimberly-Clark, fabricant de produse de igienă și de hărtie igienică, reclamă „întârzieri cronice” la rețeaua de transport de energie electrică din Marea Britanie care încetinesc tranziția la energia „verde”. Aceasta face ca și obiectivele sale stabilite pentru anul 2030 legate de investiția în Regatul Unit să fie dificil de atins. Compania a spus că nu se așteaptă ca centrala sa solară proiectată pentru fabrica din Barrow-in-Furness, din nord-vestul Angliei, să poată fi conectată la rețeaua națională de transport de energie electrică mai devreme de 2037.
Revelație de ultim moment: nu există petrol verde
După ce acum mai mult de 2 decenii BP a suferit o schimbare de marcă din British Petroleum în “Beyond Petroleum” („Dincolo de petrol”), compania aruncă prosopul și spune că nu poate merge într-un ritm mai accelerat de despărțirea de combustibilii fosili decât o face restul economiei.
Când în martie, compania petrolieră olandeză Shell și-a redus țintele de reducere de emisii de gaze cu efect de seră până în anul 2035, șeful executiv Wael Sawan a dat vina pe „stadiul tranziției energetice și ritmul de evoluție în diferite țări”. Murray Auchincloss, noul șef de la BP afirmă, însă, că noua abordare a Shell este, de fapt, dictată de obiectivele de profitabilitate.
Băncile nu vor să-și frângă gâtul
Instituțiile financiare din SUA au dus în discuție îngrijorări legate de faptul că politicienii republicani afirmă că tăierile de pe segmentul petrolier sunt prea „woke”, în acord cu o agendă stângistă pe care nu o îmbrățișează.
Bank of America este parte a unui grup de bănci care și-au temperat politicile legate de climă drept consecință a acestui fapt. Urmare a conferinței climatice de la Glasgow din anul 2021, instituția de credit afirmase că nu va mai finanța direct noi centrale termoernegetice și electrice bazate pe cărbuni, dar și proiecte de forare pentru petrol și gaze din zona Arctică. Totuși, la ultima comunicare privind politicile de mediu din decembrie 2023, Bank of America a îndepărtat interdicția explicită.
Moda bondurilor „verzi” a trecut repede
Parțial, această schimbare de ton este și rezultatul faptului că structurile de credit care au componentă de obiective climatice au devenit mai puțin atractive în piețele financiare și asta deja se întâmplă de câțiva ani. Bondurile legate de sustenabilitate erau concepute pentru a aduce mai multă rigoare cu privire la angajamentele companiilor față de țintele verzi și să lege întrucâtva costurile de creditare de îndeplinirea acestor promisiuni.
Emiterea acestor bonduri la nivel mondial a căzut la doar 9,2 miliarde dolari în primele 3 luni din acest an, comparativ cu vârful apropiat de 100 miliarde dolari din aceeași perioadă a anului 2021, potrivit unei analize a băncii britanice Barclays.
Apetitul în disipare față de înglobarea țintelor de sustenabilitate în mecanismele financiare este un simptom al reticenței investitorilor și reprezentanților corporațiilor de discuta deschis despre impactul acestor promisiuni, cu posibile efecte în abandonarea acțiunii în zona climatică.
Pentru o serie de organizații de mediu, acesta este un alt semn că sunt companii care au renunțat la obiectivele de a face tăieri importante ale propriilor lor emisii cu efect de seră, ceea ce se vede și din apetitul pentru achiziția de certificate de credit pentru carbon. Companiile au utilizat anul trecut 180 milioane de astfel de certificate, o scădere mică față de 185 milioane certificate în anul precedent, potrivit datelor furnizate de MSCI Carbon Markets.
Ce mai înseamnă țintă de emisii nete zero?
Spre deosebire de alte multinaționale majore, retailerul american Walmart nu are niciun plan de a-și reduce amprenta totală de carbon la un nivel procentual din lanțul său de aprovizionare. Pe de altă parte, a lansat „Project Gigaton”, ce are ținta de a reduce, sechestra sau de a preveni emisii de gaze cu efect de seră în echivalent de 1 miliard de tone.
Aspectul evitării emisiilor este reprezentat de diferența dintre unele emisii istorice ale producătorilor de pe lanțul de distribuție și noile date înregistrate. Furnizorii direcți pot fi adunați la reduceril de emisii la nivelul întregului grup, chiar dacă sunt doar clienți mici ai Walmart. Din punctul de vedere al companiei, nu este nicio problemă cu această abordare ce a fost aprobată de Science-Based Targets Initiative și reprezintă o „inovație semnificativă”. „În timp ce progresul de la an la an ar urma să nu fie linear, vom continua să înaintăm către zero până în 2040”, spune compania.
Noi date ale Energy & Climate Intelligence Unit, o organizație non-profit din Londra, arată că mari grupuri internaționale care au procentaj foarte mare din venituri la nivel mondial au deja angajamente pentru emisii zero, o creștere de 45% față de acum 2 ani. Totuși, sunt mulți, de asemenea, investitorii care consideră că aceste obiective legate de schimbările climatice induc riscuri financiare pe termen lung pentru randamente și presează pentru evidența acțiunii, mai degrabă decât pe declararea unor obiective încă și mai ambițioase.
Pentru o perioadă de mai mulți ani, grupuri precum Climate Action 100+, care concentrează 700 de mari investitori instituționali, au împins companiile să-și asume ținte de emisii zero, dar începând de anul trecut și-au schimbat atenția către cum acestea fac publice modalitățile în care vor atinge aceste ținte. „Realitatea este că a vorbi este ieftin”, spune Chris Hohn, miliardar și investitor prin fonduri de hedging. „Putem vorbi cu toții despre cât de verzi suntem, doar că atunci când companiile își realizează investițiile, ele trebuie să țină cont de reglementări și taxare.”
Sunt realități în fața cărora investitorii instituționali se repliază. Calstrs, planul public de pensii din statul California își stabilise obiectivul ca societățile în care investește să ajungă la un nivel de emisii nete zero, până în 2050, dar și-a amânat în aprilie publicarea raportului anual privind țintele de climă, urmare a unor calcule greșite privind amprenta de carbon a unor companii din portofoliul său de 331 miliarde dolari.
„Alte companii folosesc o estimare a estimării altei estimări și publică asta”, a spus șeful de investiții Chris Ailman, la o întâlnire a boardului Calstrs. „Nu credem că aceasta este onest din punct de vedere intelectual. Nu putem și nu ar trebui. Avem nevoie de o publicare mai fidelă a datelor.”
