Intenția legiuitorilor de a le impune concesionarilor de perimetre offshore de gaze naturale din Marea Neagră să plătească impozitul de 60%-85% pe veniturile suplimentare rezultate din dereglementarea prețurilor la gaze și pe cel de 0,5% pe exploatarea resurselor naturale, ambele introduse temporar în 2013 și permanentizate ulterior, contravine clauzelor de stabilitate fiscală din acordurile petroliere de concesiune semnate de statul român cu companiile petroliere, spune directorul general al sucursalei românești a gigantului petrolier american ExxonMobil, Richard Tasker.
Tasker a susținut declarația la ședința comună a Comisiilor de Industrii, Finanțe și Administrație a Camerei Deputaților, dedicată dezbaterii raportului final asupra proiectului de lege privind operațiunile petroliere offshore.
De ce este important: Fără această lege, care reglementează aspecte vitale cu privire la activitățile petroliere din Marea Neagră, atât fiscale, cát și tehnice, operatorii concesionari nu pot lua deciziile finale de investiție în proiectele offshore románești de exploatare a gazelor, cele mai apropiate de acest stadiu fiind cel al consorțiului ExxonMobil-OMV Petrom și cel al companiei Black Sea Oil&Gas.
ExxonMobil deține, în parteneriat cu OMV Petrom, concesiunea perimetrului offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră. La ședință a participat și CEO-ul OMV Petrom, Cristina Verchere, care nu a dorit să facă comentarii.
Potrivit șefului ExxonMobil România, intenția de impunere a respectivelor impozite contravine și OUG nr. 160/1999 care prevede că, “pe perioada derulării acordului petrolier, vor fi aplicabile reglementările fiscale existente la data semnării acestuia“.
"Avem prevăzute clauze de stabilitate fiscală în acordurile de concesiune de perimetre petroliere semnate cu 80 de state", a precizat Richard Tasker. O dezbatere similară a fost în 2014, când Guvernul lua în calcul majorarea redevențelor prevăzute de Legea petrolului, concluzia fiind atunci că acestea nu pot fi modificate decât pentru acorduri petroliere de concesiune viitoare, nu și pentru cele în vigoare.
Un alt argument a fost că, spre deosebire de companiile petroliere care produc gaze în momentul de față, concesionarii de perimetre offshore, din care niciunul nu a început producția, nu a beneficiat în niciun fel de majorarea graduală și ulterior de eliminarea prețului reglementat de vânzare a producției de gaze către furnizori, deci nu ar avea de ce să plătească impozit pe diferența dintre ultimul preț reglementat și cele actuale e vânzare.
În schimb, o bună parte din parlamentarii din comisii se opun acestor doleanțe fiscale ale companiilor petroliere, cu argumentul că acestea ar reduce prea mult beneficiile statului român de pe urma exploatărilor de gaze din Marea Neagră.
În ședința comună a celor trei comisii parlamentare nu a fost luată nicio decizie cu privire la forma finală a proiectului legii exploatărilor petroliere offshore, formă care să fie trimisă la vot în plenul Camerei. A fost stabilit ca, până vineri, toate grupurile parlamentare, precum și instituțiile implicate în reglementarea domeniului, să trimită propuneri de amendare a formei adoptate de Senat a actului normativ, iar comisiile să se reunească din nou lunea viitoare pentru raportul final asupra proiectului.
În urmă cu o săptămână, a fost decis că proiectul urmează să fie adoptat în sesiunea parlamentară extraordinară, după ce deputații din Comisie și reprezentanții companiilor petroliere cu concesiuni offshore de gaze naturale în Marea Neagră nu au reușit să se pună nici atunci de acord asupra principalelor prevederi ale draftului de act normativ.
