Actorii de pe piața gazelor anticipează o iarnă dificilă în România și în regiune, prețul gazului cu livrare în cele 3 luni următoare pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) fiind în prezent cel mai ridicat de pe cele mai importante burse europene. Dacă în prezent, pe piața pe termen scurt, pentru ziua următoare, prețurile din România sunt mai reduse decât cele din Ungaria sau Austria, pe piața pe termen mediu și lung acestea sunt superioare.
Motivul: în această lună, România este utilizată de Gazprom drept țară de tranzit pentru livrările către Ungaria, ceea ce face ca prețul de pe BRM să fie inferior celui de pe bursa de specialitate maghiară CEEGEX cel puțin cu valoarea tarifelor de transport. Începând cu perioada următoare, cu luna ianuarie probabil, situația se va inversa, România urmând a importa, și nu exporta, gaz din țara vecină.
Prețul gazului cu livrare în luna ianuarie a urcat miercuri la aproape 549 lei/MWh (111 euro/MWh), iar cel cu livrare în luna februarie și cel pentru primul trimestru al anului viitor, la 539 lei/MWh (109 euro/MWh).
Comparativ, pe cea mai importantă piață regională, cea austriacă CEGH, prețurile gazelor cu livrare în ianuarie sunt de 101,5 euro/MWh, cele pentru februarie, de 102,5 euro/MWh, iar cele pentru trimestrul 1, de 100,5 euro/MWh.
Pe cea mai importantă bursă europeană, cea olandeză TTF, cotațiile pentru ianuarie și februarie sunt de 97 euro/MWh, iar cele pentru trimestrul întîi al anului viitor, de 95 euro/MWh.
În momentul în care România va începe să importe gaz din Ungaria va deveni cap de traseu atât în ceea ce privește gazul importat prin Negru-Vodă (din TurkStream via Bulgaria), cât și în ceea ce privește gazul importat din Ungaria și Austria, ceea ce va conduce la formarea pe piața autohtonă a celui mai ridicat preț regional.
În plus, regiunea mai are o problemă importantă: nivelul extrem de scăzut al înmagazinării de gaze.
Volumul de gaze înmagazinat în Austria, Ungaria și România se află la minimul ultimilor 5 ani, la un procent de 54,5% din capacitatea totală de depozitare, cu 10 puncte procentuale mai redus față de precedentul record negativ, din aceeași perioadă a anului 2018, de 65% din capacitatea totală.
În prezent, în depozitele din Austria, Ungaria și România sunt depozitați 106,8 TWh, cu 62,5 TWh sub nivelul de la aceeași dată a anului 2020 și cu 20 TWh sub nivelul minim de la începutul lunii decembrie 2018.
Cu toate acestea, Frank Neel, șeful diviziei de Downstream Gas al celei mai importante companii de profil din regiune, OMV Petrom, susține că nivelul gazului depozitat în România și cel al volumelor ce pot fi importate, ca urmare a îmbunătățirii interconectărilor, ar trebui să permită acoperirea vârfurilor de consum din această iarnă. Neel își argumentează punctul de vedere și pe gazul suplimentar care ar urma să intre în Europa „prin Nord Stream 2 și din Marea Neagră”.
Interesant este că România și Ungaria au intrat în iarnă cu un nivel maxim al gazului depozitat de 75%, respectiv 83% din capacitatea totală, iar pe 5 decembrie, nivelul din România era de 65%, iar cel din Ungaria de 63%, ceea ce înseamnă că importurile prin România și Serbia de gaz rusesc nu au fost suficiente companiilor maghiare, care au apelat și la retrageri masive din depozite.
Austria, cu un nivel al depozitării de doar 44,5%, dar și Ungaria, cu 63,3% par a fi dependente de deblocarea livrărilor prin Nord Stream 2. România, cu un nivel al înmagazinării de 65%, ar putea fi și ea afectată, importul de gaze din Ungaria, prin punctul de interconectare de la Csanadpalota (capacitate toală de 77 GWh/zi) putând deveni esențial acoperirii vârfurilor de consum. Importurile prin celelalte 2 puncte de interconectare funcționale, de pe granița cu Bulgaria, Giurgiu-Ruse (cu o capacitate de 27 GWh) și Negru Vodă (capacitate de 155 GWh), s-ar putea dovedi insuficiente acoperirii consumului intern în cazul unor zile de iarnă geroase.
