Comisia Europeană (CE) susține că are o soluție pe termen scurt la actuala criză a prețurilor, pe care o va recomanda statelor membre: reducerea taxelor pe energie și supraimpozitarea companiilor care beneficiază de majorarea prețurilor. Problema este însă că ponderea taxelor în preț este scăzută în statele cu prețuri ridicate, ajustate la standardul puterii de cumpărare, precum România, o astfel de inițiativă la nivel european neajutându-i pe cei “defavorizați”, ci mai ales pe locuitorii statelor nordice, unde ponderea taxelor ajunge și la 37%.
Ce se va întâmpla pe piața de energie va fi anunțat la Videoconferința Profit.ro Oil&Gas, organizată împreună cu Black Sea Oil&Gas și Federatia Patronală Petrol, Gaze (FPPG), OMV Petrom, Romgaz și Transgaz.
Videoconferința, programată pentru 19 octombrie, va fi transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV. Detalii AICI
“Sunt multe taxe pe energie”, a declarat comisarul pentru piață internă Thierry Breton, citat de AFP, adăugând că Bruxelles-ul va „stimula fiecare stat să reducă aceste taxe pentru a le redistribui celor mai defavorizați”.
Mesajul a fost recepționat și la București, vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Zoltan Nagy-Bege, afirmând că se așteaptă ca Bruxelles-ul să propună eliminarea taxelor pe energie, pe lângă supraimpozitarea producătorilor.
În România, cel puțin la producătorii de gaze, supraimpozitarea deja există, iar la producătorii de energie de stat, responsabili pentru 80% din producție, echivalează cu dividendele speciale încasate în ultimul timp de stat.
“Mă aștept din partea Comisiei Europene să vină recomandarea tocmai de a taxa acele companii care în această perioadă fac niște venituri suplimentare datorită evoluției prețurilor din piețele angro, mă aștept să propună eliminarea unor taxe din factura de energie electrică sau de gaze naturale, cum ar fi de exemplu bonusul pe cogenerare, care se aplică în România pentru schema de sprijin pentru centralele în cogenerare de înaltă eficiență, contribuția la certificate verzi", a afirmat Zoltan Nagy-Bege, citat de Agerpres.
Oficialul român a făcut și un calcul al posibilelor ieftiniri pe MWh, însă, nu pe factură.
"Noi am făcut un calcul, momentan contribuția la sistemul de certificate verzi este la 13 euro/MWh, înseamnă în jur de 65 de lei/MWh, momentan bonusul pe MWh este de 17 lei, dar ambele cresc, începând cu 1 ianuarie. Contribuția (pentru certificate verzi, n.r.) crește la 14,5 euro/MWh, înseamnă puțin peste 70 de lei/MWh, iar bonusul pe cogenerare probabil că o să treacă de 20 de lei/MWh, 22-23 de lei/MWh începând din 1 ianuarie. Deci ne apropiem de 100 de lei (pe MWh, nu pe factură - n.r.) doar prin eliminarea acestor contribuții la niște scheme de sprijin. Este varianta simplă, sursele trebuie să fie tot bugetare, adică Guvernul să-și asume că susține aceste scheme fără de care anumiți producători evident că nu prea rezistă în piață, dar colectarea să nu se facă de la anumiți consumatori", a precizat Zoltan Nagy-Bege.
Pe o factură actuală, cele 2 taxe pomenite de vicepreședintele ANRE plus acciza echivalează cu 0,08641 lei/KWh (probabil că de la 1 ianuarie acestea vor crește la 0,1 lei/KWh), ceea ce reprezintă doar 11% din totalul facturii plătite de consumatorul final (după 1 ianuarie chiar dacă acestea cresc, ponderea lor în prețul final va scădea probabil, ca urmare a majorării considerabile a componentei energiei marfă, care se va scumpi de la 0,35 lei/KWh la peste 0,45 lei/KWh).
Taxa pe valoare adăugată (TVA), în schimb, reprezintă 16% din valoarea totală a facturii achitate de consumatorii finali. Peste 73% din prețul final al energiei este reprezentat de prețul energiei marfă și de tarifele de transport, distribuție și de sistem.
De altfel, dacă analizăm ponderile taxelor în prețul final din capitalele Europei și prețul final ajustat la standardul puterii ce cumpărare, utilizat de Comisia Europeană, se pare că propunerea acesteia nu se adresează “celor mai defavorizați”, cum afirmă comisarul european pentru piață internă, ci celor mai favorizați.
Și asta pentru că, cel puțin în cazul energiei electrice, cele mai mari prețuri ajustate la standardul puterii de cumpărare sunt înregistrate în București, Praga și Varșovia.
Iar în aceste state, ponderea taxelor în prețul final, era, potrivit UE, în luna august de 10% în România și Cehia și de doar 1% în Polonia. Eliminarea taxelor din prețul final n-ar schimba mult situația, prețul ajustat la standardul puterii de cumpărare rămânând în continuare mult peste media UE (în prezent este cu 50% peste aceasta).
Situații complet diferite sunt în Berlin și Copenhaga, unde ponderea taxelor în prețul final este de 37%, respectiv 36%. Eliminarea taxelor pe energie în aceste state le-ar transforma pe acestea în cele mai ieftine capitale din punct de vedere al prețului energiei electrice plătite de consumatorul final.
În ceea ce privește prețul gazelor, situația este mai echilibrată, statele cu cel mai ridicat preț ajustat la standardul puterii de cumpărare fiind majoritar cele cu cele mai ridicate ponderi ale taxelor în prețul final: Suedia (11%), Italia (22%), Olanda (40%) și Danemarca (28%).
Ponderea diferitelor componente în prețul gazului la consumatorii finali în capitalele europene
Singura excepție este capitala Bulgariei, Sofia, care se situează pe locul al doilea în topul capitalelor cu cel mai mare preț al gazelor ajustat la standardul puterii de cumpărare, unde ponderea taxelor este nulă, la fel ca în România.
În România, taxarea gazelor nu se face la consumator, ci la producător, pe lângă redevențe și alte taxe de licențiere/producție, fiind introdus și un impozit special pe veniturile suplimentare obținute din liberalizarea prețului gazelor, care ajunge și la 80% la anumite intervale de prețuri.
Prețurile angro la energie s-au majorat considerabi, cu peste 100%, iar cele la gaze de peste 4 ori în acest an în Europa.
