Înăsprirea unor norme de mediu la nivel european riscă să oblige Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, să oprească 1 an, pentru retehnologizare, grupuri energetice cu o putere instalată însumată de până la 1.500 MW, reprezentând aproape jumătate din puterea instalată totală a Complexului, cifrată la 3.240 MW, ceea ce ar avea un impact "substanțial" asupra sistemului energetic național, relevă un document al companiei.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
1.500 MW reprezintă în jur de 6% din totalul puterii instalate în toate centralele de producție de energie electrică din România, de circa 24.700 MW, și aproape un sfert din puterea instalată la nivel național în centrale pe cărbune, de 6.240 MW.
Iarna, în unele momente cu temperaturi foarte scăzute, consum foarte mare și aport redus al parcurilor eoliene și al hidrocentralelor, CE Oltenia ajunge să asigure și o treime din totalul producției de energie a României. Anul trecut, compania, controlată de stat prin Ministerul Energiei cu peste 77% din acțiuni, a funcționat în medie cu 8 grupuri energetice, acoperind o cotă de până la 24% din piața de energie și de circa 40% din serviciile de sistem necesare la nivel național. În perioada de iarnă, CE Oltenia a funcționat inclusiv cu toate cele 11 grupuri energetice disponibile, atingând în repetate rânduri o cotă de piață de 30%.
În iulie anul trecut, Comisia Europeană a adoptat o Decizie de punere în aplicare privind cele mai bune tehnici disponibile pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, în temeriul Directivei europene privind emisiile industriale. Decizia, publicată în Monitorul Oficial al UE pe 17 august 2017, va intra în vigoare peste 4 ani de la publicare, pe 17 august 2021.
Prin această Decizie au fost stabilite valori limită de emisie în aer foarte stricte pentru oxizi de azot, dioxid de sulf și pulberi în suspensie. Ca element de noutate, au fost introduse valori limită de emisie și pentru emisiile de mercur, precum și cerințe de monitorizare pentru monoxid de carbon, acid clorhidric și acid fluorhidric. Pentru reducerea emisiilor de oxizi de azot va fi nevoie de o serie de măsuri, primare și secundare.
Măsurile primare constau, în principal, în înlocuirea arzătorilor de praf cărbune aferenți instalațiilor de ardere din cadrul CE Oltenia, adică un număr de 84 de arzători aferenți celor 14 cazane energetice, ceea ce din punct de vedere constructiv, pentru furnizorii de echipament, reprezintă producția pe minim 16-24 de luni, ca durată de fabricație, și, adițional, minim 6 luni ca durată de montare pentru fiecare cazan energetic. Măsurile secundare constau în montarea unor instalații necatalitice de reducere a emisiilor de oxizi de azot, bazate în principal pe injecție de uree în focarul cazanului.
"Realizarea acestor instalații, din toate punctele de vedere (contractual, tehnic, montare, punere în funcțiune), până la data de 17 august 2021, pe lângă faptul că este imposibil practic de finalizat, indiferent de efortul financiar pe care ar fi dispusă CE Oltenia să îl facă, va avea un impact considerabil asupra asigurării cu energie electrică a Sistemului Energetic Național, constând în indisponibilizarea, în perioada 2020 – 2021, a unei puteri instalate de minim 1.000 MW și maxim 1.500 MW pe întreaga perioadă (minimum 3 grupuri energetice de 330 MW oprite simultan)", se afirmă în document.
Pentru evitarea acestei situații, este necesară solicitarea unui nou plan de tranziție de la autoritățile europene, care să acorde o perioadă suplimentară pentru conformarea la legislația respectivă, de 3 ani, până în 2024.
"Acest lucru ar asigura timpul necesar implementării măsurilor menționate anterior, prin oprirea în permanență pe perioada menționată a câte unui singur grup energetic de 330 MW în comparație cu 1.000 – 1.500 MW în varianta conformării până în anul 2021, cu o perioadă de minim 6 luni, prin rotație, pentru realizarea tehnică a lucrărilor necesare, fără a fi afectată substanțial capacitatea de producție de energie electrică a CE Oltenia și, respectiv, cantitatea de energie electrică necesară Sistemului Energetic Național", se menționează în document.
De altfel, CE Oltenia menționează înăsprirea legislației europene de mediu ca una dintre principalele cauze ale problemelor financiare ale companiei din ultimii ani, compania dând ca exemplu țintele impuse de UE privind creșterea eficienței energetice cu 27%, creșterea ponderii energiei regenerabile în consumul final european la 30% sau diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% față de nivelul anului 1990, care au dus la creșterea semnificativă a prețului certificatelor de emisii de CO2 pe care Complexul este obligat să le achiziționeze. Astfel, acesta s-a majorat de la 4,65 euro/certificat în 2014 la peste 8 euro/certificat la finalul anului trecut.
CE Oltenia își propune, pentru perioada 2018 – 2020, un program de investiții în valoare totală de 2,4 miliarde lei, adică circa 523 milioane euro.
Anul trecut, compania a beneficiat de majorarea amplă a prețurilor de vânzare a energiei electrice pe bursa de profil OPCOM, dar și de ieșirea din producție pe perioade mai lungi de timp a unor capacități importante, cum ar fi centrala OMV Petrom de la Brazi și reactorul 2 al centralei nucleare Cernavodă. Astfel, în toamna anului trecut, CE Oltenia și-a revizuit în creștere de 78 de ori estimarea de profit net pe 2017, de la doar 2 milioane lei la 154,6 milioane lei, după ce compania a reușit să obțină un rezultat net pozitiv de peste 307 milioane lei în primele 6 luni din 2017, comparativ cu pierderea de 138,2 milioane lei din prima jumătate a anului anterior.
