Apropierea momentului adoptării deciziilor de investiție în ceea ce privește perimetrele din Marea Neagră, majorarea de vineri a redevențelor sau alte modificări ale reglementărilor (printre care și posibila instituire a taxei de finanțare a studiilor de mediu de 1% din valoarea investiției) au intensificat în ultimul timp discuțiile dintre agențiile de reglementare din România și companiile petroliere implicate în proiecte offshore.
Astfel, astăzi este programată o întâlnire a președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gigi Dragomir și a consilierului său, Nicoleta Husaru, cu Shelley Saxen, consilier economic adjunct al Ambasadei SUA la București. Tema întâlnirii: Prioritățile ANRM pentru anul 2018. Compania americană Exxon Mobil este unul dintre cei mai importanți actori de pe piața offshore din România, în acest an fiind programată luarea deciziei de investiție, alături de partenerul său OMV Petrom, în cazul perimetrului Neptun Deep (cu rezerve estimate între 42 de miliarde și 84 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Întâlnirea, care va fi la sediul Ambasadei SUA, vine la numai câteva zile de la reuniunea avută vineri, 9 februarie, de conducerea Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO) cu reprezentanți ai Exxon Mobil. La reuniune au participat, din partea ACROPO, președintele Iulian Offenberg și vicepreședinții Iulian Cliseru și Vasile Gușatu, iar din partea Exxon Mobil, directorul adjunct Alin Stirbu, directorul pentru probleme de Reglementare, Paul H Ericsson, specialistul pe probleme de mediu și reglementare și Yimei Hetherington - Coordonator Probleme de Securitate pentru Proiectul Neptun Deep.
Cu numai două zile înainte, miercuri, 7 februarie, aceeași echipă a ACROPO s-a întâlnit cu reprezentanți ai unei alte companii petroliere care forează în Marea Neagră, Lukoil Ovearseas Atash B.V., reprezentată de directorul Oleg Shurubor și de managerul responsabil cu relația cu autoritățile, Liliana-Aurelia Stan.
Lukoil deține 72% din drepturile și obligațiile aferente concesiunii Trident (cu resurse de gaze descoperite de peste 30 miliarde metri cubi, consumul României pe 3 ani), restul fiind în posesia PanAtlantic Petroleum (18%) și Romgaz (10%).
De altfel, în noiembrie anul trecut, PanAtlantic Petroleum și-a notificat partenerii de consorțiu că vrea să se retragă din proiect și să-și cedeze gratuit participația de 18%. Astfel, participația Lukoil la Trident ar urma să crească de la de la 72% la 87,8%, iar cea a Romgaz, de 10% la 12,2%.
Tot pe 7 februarie a fost și dezbaterea publică pe marginea proiectului de majorare a redevențelor, la care au fost prezenți oficialii ANMR și reprezentanți ai Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), ai Federației Patronale de Petrol și gaze (FPPG) și ai Asociației Rpmâne a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (ARCOMN).
În urma acestei dezbateri, ANRM a emis vineri Ordinul privind aprobarea Metodologiei de stabilire a prețului de referință pentru gazele naturale extrase în România, calculat în funcție de prețurile de tranzacționare de pe hubul de la CEGH Viena, dar pe baza unei formule de calcul realizată împreună cu Universitatea de Petrol Gaze Ploiești.
Anterior, ROPEPCA criticase intențiile ANRM, susținând că stabilirea prețului de referință la gazele naturale în baza unui calcul de piață relevant pentru România, care să reflecte prețul realizat efectiv pe piața românească, este foarte importantă pentru consumatorul final, dar raportarea prețului de referință la HUB-ul austriac de gaze naturale este irelevant pentru producătorii români de gaze naturale, care nu au racordarea efectivă la acest hub, iar preluarea prețului de la Baumgarten drept preț de referință pentru stabilirea redevențelor la producția autohtonă de gaze naturale poate avea un impact inflaționist pe care îl va suporta consumatorul român.
Criticile apărute în spațiul public l-au determinat probabil pe președintele ANRM, Gigi Dragomir, să stabilească, pentru miercuri, a doua zi după întâlnirea pe care o va avea cu Ambasada SUA, un interviu cu publicația germană Die Welt, intermediat de Thomas Leamy, “specialist de campanii internaționale de comunicate în parteneriat cu guvernele”. Obiectivul întâlnirii: “prioritățile ANRM pe anul în curs”.
Modificarea modului de calcul al redevențelor nu este singura schimbare legislativă sau reglementare care îngrijorează companiile petroliere implicate în offshore. Dată fiind valoarea investițiilor extrem de ridicate din acest domeniu, noua taxă pentru finanțarea studiilor de impact propusă de ministerul mediului, de 1% din valoarea totală a investițiilor, anunțată în premieră de Profit.ro, a lăsat perplexe companiile petroliere.
Ministerul Mediului susține că proiectul de lege reprezintă o transpunere a Directivei 52 din 2014 a Uniuni Europene, însă aceasta nu conține nicăieri taxa de 1% din valoarea investiției, propusă de Executivul român.
“Autoritățile publice pentru protecția mediului percep taxe în procent de 1% din valoarea investiției la emiterea acordului de mediu. Sumele constituie venit la bugetul autorității competente pentru protecția mediului emitentă a acordului de mediu și se folosesc pentru angajarea expertizei externe necesară analizării raportului privind impactul asupra mediului, a studiului de evaluare adecvată, precum și a raportului de securitate după caz, atunci când complexitatea proiectului este deosebită. Sumele neutilizate se reportează pentru anul următor și se folosesc în același scop”, se arată într-un proiect criticat de mai toată lumea, de la Consiliul Investitorilor Străini (CIS) la Compania Naționala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) sau Nuclearelectrica.
