La mai bine de trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, securitatea energetică a Europei rămâne fragilă. Gazul natural lichefiat (LNG) din SUA a compensat o mare parte din pierderea importurilor din Rusia în perioada crizei energetice din 2022-2023, dar schimbările politice din SUA, sub președintele Donald Trump, au produs îngrijorări cu privire la o posibilă nouă vulnerabilitate: dependența de energia americană, relatează Reuters.
Pe acest fundal, unii lideri ai marilor companii energetice din UE au început să susțină public ceea ce părea de neconceput acum un an: revenirea parțială la importurile de gaz rusesc, inclusiv de la gigantul de stat Gazprom. Aceasta ar însemna o schimbare majoră de politică, după ce Uniunea Europeană s-a angajat în 2022 să elimine complet importurile de energie din Rusia până în 2027.
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Lipsa de opțiuni și apeluri la pragmatism
Opțiunile Europei sunt limitate: discuțiile cu Qatarul pentru importuri suplimentare de LNG au stagnat, iar ritmul instalării surselor regenerabile nu este suficient de rapid pentru a compensa cererea, scrie News.ro.
”Dacă se ajunge la o pace rezonabilă în Ucraina, am putea reveni la un flux de 60-70 miliarde metri cubi pe an din Rusia, inclusiv LNG”, a declarat Didier Holleaux, vicepreședinte executiv al companiei franceze Engie, fost mare cumpărător de gaz rusesc.
Patrick Pouyanné, directorul general al TotalEnergies, a avertizat Europa să nu devină prea dependentă de gazele americane: ”Trebuie diversificare, pe mai multe rute. Nu putem depinde de una sau două surse.” Total exportă LNG din SUA și comercializează și LNG rusesc de la compania privată Novatek.
Germania sub presiune – industria cere gaze ieftine
Spre deosebire de Franța, care are o producție ridicată de energie nucleară, Germania a fost profund dependentă de gazele rusești pentru susținerea industriei. În Leuna, unul dintre cele mai mari parcuri chimice din țară, managerii spun că reintroducerea gazelor rusești este urgentă.
”Suntem într-o criză gravă și nu putem aștepta”, a declarat Christof Guenther, directorul general al InfraLeuna. El susține că industria chimică germană a făcut concedieri timp de cinci trimestre consecutive, un fenomen fără precedent.
”Redeschiderea conductelor ar reduce prețurile mai eficient decât orice program de subvenții actual”, a spus Guenther.
Aproape o treime dintre alegătorii germani au sprijinit partide pro-Rusia la alegerile din februarie, iar în landul Mecklenburg-Pomerania Inferioară un sondaj Forsa arată că 49% dintre cetățeni doresc revenirea la importurile de gaze rusești.
Factorul Trump și temerile privind gazele americane
SUA au furnizat anul trecut 16,7% din gazele importate de UE, fiind devansate de Norvegia (33,6%) și Rusia (18,8%). Deși partea Rusiei este în scădere, ea continuă să exporte LNG prin Novatek, iar Trump intenționează să folosească energia ca monedă de schimb în negocierile comerciale.
”Este tot mai greu să considerăm LNG-ul american un produs neutru: la un moment dat poate deveni un instrument geopolitic”, a spus Tatiana Mitrova, expertă în energie la Columbia University. Analiștii avertizează că, în cazul unui conflict comercial extins sau al creșterii cererii interne în SUA, Washingtonul ar putea reduce exporturile.
Litigii și arbitraj între Gazprom și companiile europene
Mai multe firme europene au acționat Gazprom în instanță pentru neîndeplinirea contractelor. Uniper din Germania și OMV din Austria au primit despăgubiri de 14 miliarde, respectiv 230 milioane euro. Engie și alte companii nu au făcut publice sumele solicitate. Holleaux, de la Engie, a sugerat că o posibilă cale de reluare a relațiilor contractuale ar fi ca Rusia să livreze gaze prin Ucraina pentru a-și achita obligațiile din arbitraj.
Perspective incerte
Comisia Europeană a stabilit în 2022 o țintă neobligatorie de eliminare a gazelor rusești până în 2027, dar a amânat deja de două ori publicarea unui plan concret.
Maxim Timcenko, directorul DTEK din Ucraina, companie privată de gaze, și-a exprimat îngrijorarea: ”Este greu să comentez, fiind ucrainean, dar sper ca politicienii europeni să fi învățat lecțiile din trecut.”
