Guvernul pregătește contractarea de consultanți pentru realizarea etapei a doua a studiului premergător implementării unui așa-numit mecanism de sprijin prin contracte pentru diferență (CfD), despre care Profit.ro a relatat pe larg aici, destinat producătorilor de energie cu emisii reduse de carbon și suportat de consumatori pe facturile lor lunare, mecanism avut în vedere încă din 2016 și despre care inițial s-a vorbit mai ales în legătură cu proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă.
Contractul pentru diferență este un ajutor de stat care asigură constanța veniturilor în etapa de exploatare a unui proiect de investiții, precum cel al unei centrale energetice. Prin acest tip de ajutor, investitorului îi este garantat un preț de vânzare al energiei după începerea producției, intitulat "preț de exercitare", preț care să-i asigure un anumit nivel minim de rentabilitate. În cazul în care prețul de vânzare real de pe piață, calculat ca preț de referință într-un interval dat, este mai mic decât cel de exercitare, investitorul are dreptul să fie compensat prin plata diferenței. Există și varianta ca prețul de referință să fie mai mare decât cel de exercitare, iar investitorul să returneze diferența.
Față de intențiile sale inițiale, Executivul vine acum, ca noutate, cu propunerea ca de aceste subvenții să beneficieze și instalațiile de stocare a energiei electrice, domeniu aflat încă în stadiu incipient în România.
"(...) se va analiza și posibilitatea includerii tehnologiilor de stocare energie electrică ca potențiale beneficiare ale acestui mecanism de sprijin, la momentul în care acestea vor deveni comercial viabile", se arată într-un document guvernamental.
Potrivit sursei citate, în funcție de evaluările privind posibilitatea includerii tehnologiilor de stocare printre tehnologiile potențial beneficiare de sprijin sub forma mecanismului CfD, un eventual buget anual se va stabili atunci când aceste instalații/echipamente vor deveni comercial viabile.
"(...) va trebui plecat de la premiza că aprobarea pentru mecanismul CfD se va acorda numai pentru tehnologiile și proiectele care îndeplinesc criteriile europene privind ajutoarele de stat. Prin urmare, Guvernul, după evaluarea modelului de mecanism, a intensității ajutorului de stat și a criteriilor specific relevante pentru notificarea ajutorului de stat, va trebui să-și consolideze justificarea sa privind sprijinul acordat resurselor regenerabile, energiei nucleare și echipamentelor CCS/CUC (echipamente de captare și stocare a CO2 – n.r.) și, eventual, instalațiilor pentru stocarea energiei electrice, în lumina recomandărilor privind ajutorul de stat", se mai afirmă în document.
Deocamdată, în România, sunt instalate doar două sisteme de stocare de energie pe baterii, de câte un MW fiecare, la un parc eolian și unul fotovoltaic deținute de grupul portughez EDP. Planuri în acest sens există la CET Arad, dar și la Transelectrica.
"Abordarea cea mai directă pentru asigurarea fondurilor necesare funcționării mecanismului CfD o reprezintă colectarea sumelor solicitate prin facturile clienților finali, în baza unei contribuții incluse ca poziție separată în factură („sprijin pentru producerea de energie electrică cu emisii reduse de dioxid de carbon prin intermediul CfD"). MEEMA, împreună cu Contrapartea desemnată, vor stabili modul în care se va realiza colectarea fondurilor respective, în baza studiului privind implementarea CfD. De asemenea, Contrapartea va avea nevoie de o rezervă de lichidități suportată tot de către clienții finali, pentru a preveni un sold negativ temporar și pentru a evita plata dobânzilor penalizatoare. Pentru a limita facturile clienților, asigurând în același timp lichiditate, rezervele sunt limitate la 10% din diferența dintre veniturile preconizate ale Contrapărții și cheltuielile preconizate ale Contrapărții (plăți către producători) pentru un an dat", mai menționează Guvernul.
Pentru statutul de contraparte sunt luate în calcul OPCOM, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), "o entitate nou constituită sau alte opțiuni".
"Pentru proiectele care vor beneficia de sprijin sub forma mecanismului CfD se va stabili, anual, un „preț de referință” ex-ante, calculat pe baza valorilor medii ale prețurilor înregistrate pe piețele centralizate în anii precedenți pentru livrare în perioada de aplicare (indice ROPEX FM). Beneficiarilor de CfD li se va putea deconta diferența dintre „prețul de referință” și „prețul de exercitare”. Ex-post, prețul de referință va fi stabilit pe baza rezultatelor înregistrate în cadrul pieței pentru ziua următoare (PZU). PZU se numără printre cele mai lichide dintre piețe, iar legăturile sale cu piețele de energie electrică și procesele de reglementare din mai multe țări UE sugerează atât spațiu de expansiune, cât și stabilitate instituțională. În vederea evitării supracompensării, la sfârșitul fiecărui an se va derula un proces de reconciliere, în cadrul căruia se vor lua în calcul diferențele între prețul de referință estimat și prețul de referință realizat (calculate ex-ante și ex-post). Prețurile de exercitare vor fi indexate în funcție de inflație. Această abordare se întâlnește la toate statele care au implementat CfD. De asemenea, protecția împotriva riscului de inflație poate oferi o protecție parțială împotriva riscului valutar, deși riscul valutar nu va fi eliminat complet. Mecanismul CfD va permite, de asemenea, ajustarea prețurilor de exercitare, pentru a compensa impactul modificărilor unora dintre costurile de reglementare care sunt în afara controlului beneficiarului - cum ar fi tarifele de rețea - pentru a oferi confort investitorilor, dar numai în cazul în care va fi posibil, în conformitate cu reglementări pre-specificate în contract. Nu în ultimul rând, mecanismul CfD va permite ajustarea prețurilor de exercitare în cazul anumitor schimbări legislative", se mai precizează în document.
După aprobarea de către Guvern a principiilor generale ale mecanismului CfD, Ministerul Economiei are în vedere realizarea celei de-a doua etape a studiului privind implementarea mecanismului de sprijin, respectiv contractarea serviciilor de consultanță, etapă în cadrul căreia se vor defini legislația primară și secundară necesară implementării mecanismului CfD, domeniul de competență și responsabilitate ale entităților implicate în administrarea mecanismului de sprijin prin ajutor de stat, definirea/stabilirea cadrului de reglementare și a fluxurilor financiare/de garantare necesare pentru a asigura lichiditatea/bonitatea și „bancabilitatea” proiectelor, fluxurile financiare/de garantare aferente colectării fondurilor necesare și realizării plăților corespunzătoare, termenele și condițiile aplicabile pentru gestionarea fondurilor, încasărilor și plăților aferente mecanismului de sprijin prin ajutor de stat bazat pe CfD, regulile de compensare aplicabile atât pentru plățile realizate de către beneficiarii CfD, cât și pentru sumele colectate de la consumatori, contractul cadru pentru mecanismul CfD, mecanismul detaliat de alocare a sprijinului pentru noile capacități, cerințele de eligibilitate ale operatorilor economici pentru participarea în cadrul mecanismului de sprijin prin ajutor de stat bazat pe CfD, acordurile de tip gain-share, pentru împărțirea profiturilor și costurilor pentru contractele personalizate (unice), modelarea economică a impactului asupra consumatorilor și producătorilor din România și asupra țărilor vecine, precum și derularea pașilor necesari în vederea obținerii acordului UE privind schema de sprijin, în contextul discuțiilor cu entitățile majore implicate (DG Energy, DG Competition).
