În timp ce oficialii de la București își freacă mâinile de bucurie numărând zecile de miliarde virtuale care ar urma să umple cuferele bugetului în urma adoptării legii offshore, la Sofia, guvernanții se tem de o “criză majoră” între Rusia și NATO în Marea Neagră, criză care le-ar afecta bulgarilor planurile de diversificare a aprovizionării cu gaze.
“Marea Neagră ar trebui să fie folosită exclusiv pentru turism și gazoducte, nu (patrulată de - n.r.) nave”, a declarat, la finalul săptămânii trecute, premierul bulgar Boiko Borissov, referindu-se la recenta criză ruso-ucraineană din Marea Azov și la propunerea de sporire a forțelor navale americane și rusești în Marea Neagră.
Premierul bulgar a precizat că se teme de o escaladare a conflictului declanșat luna trecută când Rusia a capturat trei nave navale ucrainene și echipajele lor.
Săptămâna trecută, parlamentarii bulgari au dat undă verde guvernului de la Sofia pentru construirea unei conducte de gaz care ar urma să fie conectată la noul gazoduct Gazprom, Turkstream, conductă pentru construcția căreia bulgarii ar urma să cheltuiască 1,4 miliarde de euro.
"Intrarea navelor NATO (în Marea Neagră -n.r.), combinată cu intrarea unei mari flote rusești de cealaltă parte (a Mării Negre -n.r.), va conduce în mod inevitabil la o criză majoră", a declarat Borisov.
Premierul bulgar a precizat că stațiunile turistice din Marea Neagră ale Bulgariei vor fi grav afectate, la fel ca aprovizionarea cu energie.
"Va fi dificil să negociem diversificarea aprovizionării cu gaze, dar și turismul va fi afectat de o eventuală escaladare a tensiunii în Marea Neagră", a afirmat premierul bulgar.
În acest timp, guvernanții de la București par să ignore situația din Marea Neagră și implicațiile acesteia asupra sectorului energetic.
După ce au reușit să amâne adoptarea deciziilor finale de investiție a companiilor care au sondat după gaze în Marea Neagră, majorându-le considerabil fiscalitatea, marți, comisia de buget a Camerei Deputaților va vota un amendament a comisiei de Industrii, condusă de deputatul PSD Iulian Iancu, prin care impozitarea este crescută agresiv și în domeniul gazelor onshore.
Un eventual conflict, mai mult sau mai puțin rece, între Occident și Rusia, ar putea afecta alimentarea cu gaze a Europei, ceea ce evident ar conduce la o majorare considerabilă a prețurilor pe piața europeană, inclusiv în Austria.
Iar parlamentarii din Comisia de industrie a Camerei ar dori să introducă prețul de referință al gazelor din Austria nu numai în formula de calcul a redevenței (fapt întâmplat în luna februarie a acestui an), ci și în cea de clacul a impozitului suplimentar de 60%-80% pe veniturile realizate din dereglementarea prețului gazelor.
Potrivit unor calcule Profit.ro, o astfel de măsură va conduce la majorarea prețurilor la gaze pe piața internă cu 30 de lei (sau 30%) în actualele condiții. Dacă însă, prețurile gazelor din UE ar fi influențate și de o eventuală “criză majoră” în Marea Neagră dintre Rusia și Occident, prețurile pe piața internă ar putea exploda ca urmare a propunerii legislative adoptate de comisia condusă de Iulian Iancu.
Dacă guvernanții români ignoră subiectul, acesta ar putea fi luat însă în calcul de companiile operatoare în Marea Neagră. Riscul geopolitic este unul extrem de important în domeniu, el fiind “facturat” înainte de celelalte costuri ale acestui business. La acesta se adaugă și riscul politic, de reglementare, care a crescut considerabil în urma deciziei Parlamentului de majorare a fiscalității în domeniul offshore și potențial în cel onshore.
În urmă cu două săptămâni, Comisia de Industrii a Camerei Deputaților a aprobat mai multe amendamente la un proiect legislativ, prin care se elimină deducerea redevenței și se limitează la 30% deductibilitatea investițiilor recunoscute în calculul impozitul pe veniturile din dereglementarea prețurilor gazelor onshore, care în plus nu va mai fi calculat la prețul efectiv obținut de producători, ci la cel de pe Bursa de la Viena, la care este calculată și redevența.
