Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că statul român va cere Comisiei Europene modificarea actualului draft de legislație UE de înăsprire a normelor privind emisiile de metan, arătând că România va suporta cele mai mari costuri dintre toate statele Uniunii.
″Discutăm despre o propunere de Regulament în ceea ce privețte emisiile de metan, pentru că România este într-o poziție specială. Vom avea de departe cel mai mare cost dintre toate statele europene, de peste un miliard de euro, care va fi resimțit de industrie, și nu vrem să fie resimțit nici de industrie, nici de consumatori. Vom discuta cu toate statele membre și cu toți actorii instituționali. Ne vom lupta ca versiunea finală de Regulament să țină cont de aceste particularități ale României, că nu poți să cartografiezi și să monitorizezi peste 60.000 de sonde fără să transferi acest cost în competitivitatea economiei românești și în buzunarele românilor″, a spus Burduja, în deschiderea Romanian International Gas Conference 2023.
După cum a relatat Profit.ro, compania de stat Romgaz, cel mai mare producător și operator de înmagazinare de gaze naturale din România, totodată producător de energie electrică pe bază de gaze, începe să se pregătească pentru înăsprirea normelor Uniunii Europene cu privire la emisiile de metan, care i-ar putea majora costurile de operare.
Totodată, compania vrea să se alăture inițiativei internaționale voluntare Oil and Gas Methane Partnership (OGMP) 2.0, program de monitorizare și reducere a emisiilor de metan la care participă peste 100 de companii din sector, din mai mult de 60 de țări.
Statele membre UE s-au pus de acord de principiu, la finalul anului trecut, asupra unui proiect de Regulament european privind monitorizarea și reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic, pornind de la ideea că ″metanul este un gaz cu efect de seră puternic, responsabil pentru aproximativ 30% din încălzirea globală actuală″.
″Operatorii vor trebui să măsoare emisiile de metan și să elaboreze rapoarte cu privire la acestea, care vor fi verificate de verificatori independenți acreditați. În temeiul noilor norme, operatorii vor trebui să depisteze și să elimine scăpările de metan. Operatorii vor trebui să efectueze anchete privind scăpările de metan în diferite tipuri de infrastructuri, la intervale stabilite, utilizând dispozitive cu limitele minime propuse de depistare a scăpărilor. Operatorii vor trebui apoi să repare sau să înlocuiască toate componentele care prezintă scăpări peste anumite niveluri imediat după depistare și nu mai târziu de cinci zile pentru o primă încercare și 30 de zile pentru o reparație completă. Operatorii acordă prioritate eliminării scăpărilor de gaze de mai mare amploare. (…) Abordarea generală mărește limitele de depistare și pragurile de eliminare, pentru a spori eficiența abordării unor volume semnificative de scăpări, mai degrabă decât a unui număr mai mare de scăpări mici, care reprezintă cote mai mici de emisii.
Practicile de evacuare în atmosferă și de ardere la faclă, care eliberează metan în atmosferă, vor fi interzise, cu excepția unor circumstanțe excepționale strict definite, cum ar fi construirea, repararea, dezafectarea, siguranța sau testarea componentelor. Interdicția se va aplica imediat după intrarea în vigoare a Regulamentului. (…) Statele membre vor stabili și publica un inventar al tuturor puțurilor inactive, al puțurilor închise temporar și al puțurilor închise permanent și abandonate care sunt înregistrate. Abordarea generală prevede o abordare mai treptată pentru statele membre cu un număr foarte mare de puțuri (cel puțin 40.000). Statele membre vor elabora planuri de atenuare pentru a decontamina, a recupera și a închide permanent puțurile inactive și puțurile închise temporar″, a transmis Consiliul UE, în decembrie 2022.
Romgaz vrea să contracteze servicii de consultanță cu ajutorul cărora să își dezvolte un plan intern detaliat de monitorizare, detectare și eliminare a emisiilor de metan, precum și de respectare a obligațiilor privind raportarea către autoritățile competente. Consultanții vor trebui să estimeze costurile financiare ale demersului, precum și necesarul de recrutare de personal și de achiziții de echipamente.
Scopul este ″dezvoltarea și implementarea unui plan strategic și operațional pentru gestionarea emisiilor de metan, stabilirea parametrilor unui sistem de monitorizare, detectare, eliminare și raportare eficient și conform cu cerințele legislative europene privind reducerea emisiilor de metan și ale parteneriatului OGMP 2.0, dezvoltarea competențelor interne ale structurii specializate/echipei de proiect responsabile pentru Reducerea Emisiilor de Metan (REM) din cadrul SNGN Romgaz SA, în gestionarea și raportarea emisiilor de metan″, potrivit unui document al companiei, analizat de Profit.ro.
România se numără printre statele UE cu cele mai mari emisii anuale de metan din sectorul energetic, fiind al doilea cel mai mare producător de petrol și gaze din Uniune, și are și potential de a le reduce ″prin soluții simple″, se arată într-un studiu științific coordonat de Observatorul Internațional de Emisii de Metan al UNEP, Universitatea din Utrecht și Environmental Defense Fund, citat de organizația de mediu 2Celsius.
Pe de altă parte, potrivit Asociației Energia Inteligentă, proiectul de Regulament UE privind emisiile de metan nu ține seama de particularitățile industriei de gaze naturale din România și riscă să devină o povară ″inutilă, afectând în cele din urmă de o manieră negativă consumatorii finali, prin creșterile de preț pe care le aduce″.
