La întrevedere a fost prezent și ambasadorul Canadei la București, Gavin Buchan, precum și consilierul economic al misiunii diplomatice nord-americane, John Ormond.
Delegația AtkinsRealis a fost compusă din Ian Edwards (președinte și CEO), Sabrina Martineau (șefa de cabinet a președintelui-CEO), Gary Rose (vicepreședinte executiv al diviziei nucleare), Nigel White (director operațional al diviziei nucleare) și Sam Boutziouvis (vicepreședinte pentru Relații Guvernamentale).
Ministerul Energiei care deține peste 82% din capitalul companiei de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a lipsit astăzi și la a doua convocare a ședinței AGA de aprobare a dividendelor și bugetului pe 2026 ale companiei.
″Reprezentanții Guvernului și cei ai companiei AtkinsRealis Canada au analizat astăzi, la Palatul Victoria, stadiul implementării proiectului de retehnologizare a Unității 1 și al pregătirii proiectului pentru realizarea reactoarelor 3 și 4 de la CNE Cernavodă.
Proiectul de retehnologizare a Unității 1 de la Cernavodă se desfășoară conform calendarului de investiții agreat de comun acord. În acest context, reprezentanții AtkinsRealis Canada au oferit asigurări că proiectul va fi finalizat la timp și va fi un succes pentru România, având în vedere că este o investiție majoră în domeniul energetic, care va prelungi durata de viață a centralei nucleare și va produce energie fără emisii de dioxid de carbon″, a transmis Executivul.
Potrivit sursei citate, a fost analizată și pregătirea investiției pentru realizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
Ministerul Energiei a transmis Comisiei Europene prenotificarea pentru accesarea ajutorului de stat, urmând ca notificarea formală să fie făcută în perioada imediat următoare.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a dat asigurări că instituțiile guvernamentale își vor coordona eforturile pentru a oferi sprijinul necesar accelerării proiectului de investiții.
″De multă vreme vorbim despre reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă la viitor. Vrem ca acest proiect să fie un succes și să vorbim despre el la timpul prezent″, a afirmat premierul Bolojan.
″Retehnologizarea Unității 1 și realizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă sunt proiecte strategice în domeniul energiei, care vor produce în bandă energie curată prin tehnologia CANDU și vor avea o contribuție determinantă la asigurarea securității energetice a României.
Țara noastră deține expertiză în ingineria nucleară de mai bine de 40 de ani, aflându-se constant în poziții de lider în topurile internaționale dedicate domeniului nuclear″, se mai arată în comunicatul Guvernului.
La întrevederea de la Palatul Victoria, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, au participat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, consilierul de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, Raul Gutin, și secretarul general al Ministerului Energiei, Sorin Elisei.
După cum a relatat Profit.ro, România nu va accesa fonduri UE nerambursabile, de 600 milioane euro, din Fondul de Modernizare pentru finanțarea proiectului retehnologizării unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă, urmând să acopere necesarul din majorarea împrumuturilor bancare și a contribuției din surse proprii a companiei de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei.
Profit.ro a relatat anterior despre această intenție a României, precum și despre negocierile dure cu Comisia Europeană pe această temă, aici și aici.
″(...) în luna mai 2026, statul român a informat Comisia Europeană (DG Comp) de renunțarea la măsura de ajutor de stat – grant din Fondul de Modernizare (600 milioane euro), această sursă fiind înlocuită cu extinderea sumelor împrumutate (...) și a contribuției SNN din surse proprii, crescând semnificativ gradul de îndatorare al SNN″, se arată în memorandumul prin care Guvernul a aprobat ca SNN să dea anul acesta dividende de numai 50% din profit.
Acolo se mai menționează că Banca Europeană de Investiții (BEI) ar urma să acorde Nuclearelectrica un împrumut de 800 milioane euro.
″BEI a finalizat la începutul lunii mai 2026 analiza financiară și de risc a proiectului RTH-U1 (retehnologizarea reactorului 1 – n.r.), urmând ca, în luna iulie 2026, să aprobe contractul de împrumut″, scrie în documentul citat.
Memorandumul precizează că valoarea totală a proiectului retehnologizării se ridică la peste 20,8 miliarde lei. Din aceștia, până în 2025 inclusiv, s-au cheltuit cam 3,02 miliarde lei, iar necesarul pentru 2026 este de 2,84 miliarde lei.
″Oprirea unității 1 pe perioada retehnologizării, programată pentru perioada 2027-2030, conduce la o producție de energie electrică cu 50% mai mică, ceea ce duce la reducerea proporțională a veniturilor societății, spre deosebire de cheltuieli, a căror reducere nu se va putea realiza la 50%, ca urmare a faptului că parte din cheltuielile SNN sunt cheltuieli fixe, care vor fi menținute și pe perioada opririi unității 1. Așadar, performanța financiară, sursă pentru finanțarea proiectelor în derulare, va suferi o diminuare pe perioada opririi unității 1 pentru retehnologizare″, se spune în document.
Lucrările la proiect sunt în plină derulare, fiind realizată foarte recent prima turnare continuă de beton.
Luna trecută, Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă sprijinul public pe care România intenționează să îl acorde pentru retehnologizarea și prelungirea duratei de viață a unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat.
La acel moment, România intenționa să sprijine retehnologizarea unității nucleare prin patru măsuri: un grant în valoare de 600 milioane euro; garanții de stat pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea investiției; un contract bidirecțional pentru diferență (CfD) cu o durată de 30 ani, menit să asigure venituri stabile centralei, precum și un mecanism de protecție în cazul unor modificări de reglementare în timpul construcției și exploatării.
