Fondul Proprietatea, care deține 7,05% din acțiunile operatorului centralei nucleare Cernavodă, compania de stat Nuclearelectrica (SNN), a votat în recenta AGA a societății nu doar pentru ruperea relațiilor cu gigantul chinez de stat China General Nuclear Power (CGN), alături de care SNN urma să construiască reactoarele 3 și 4 ale centralei, ci și împotriva ideii ca atare de construire de noi capacități de producție la Cernavodă.
Întreruperea parteneriatului cu CGN fusese introdusă pe ordinea de zi a AGA la solicitarea Ministerului Economiei, care controlează Nuclearelectrica cu 82,5% din capital.
Hotărârea a fost adoptată cu voturile ministerului, ale FP și ale altor câțiva acționari minoritari, cumulând 91,39% din acțiunile SNN. Voturi împotriva ruperii relațiilor cu chinezii au venit de la deținătorul sau deținătorii a doar 30 de acțiuni SNN (dintr-un total de peste 301,5 milioane), în timp ce acționari cu titluri reprezentând 0,079% din capital s-au abținut de la vot.
Pentru "Mandatarea Consiliului de Administrație al SNN de a iniția demersurile necesare pentru analiza și cristalizarea opțiunilor strategice privind construcția de noi capacități de producție de energie electrică din surse nucleare" au votat însă acționari cu o deținere cumulată de numai 84,33% din acțiuni.
Fondul Proprietatea a votat "Împotrivă", potrivit unor surse din piața de capital. Procesul verbal al AGA arată că numărul de voturi împotriva acestui punct de pe ordinea de zi a reprezentat exact deținerea FP la SNN, de 21.268.355 de acțiuni, adică 7,05% din capitalul Nuclearelectrica. Acționari cu titluri reprezentând 0,079% din capital s-au abținut de la vot și la acest punct.
Votul FP este consistent cu poziția dintotdeauna a Fondului cu privire la proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. În noiembrie 2016, Fondul Proprietatea aprecia public că proiectul este nefezabil și ar putea crea mari prejudicii acționarilor SNN în cazul în care este continuat.
Declarația a venit atunci după ce Ministerul Energiei votase într-o AGA din 17 octombrie 2016 împotriva propunerii de întocmire a unui raport privind sumele cheltuite până în acel moment de companie pentru proiectul construcției reactoarelor 3 și 4.
“Suntem foarte surprinși și dezamăgiți de votul Ministerului Energiei, având în vedere că aceasta creează un precedent periculos și desconsideră în totalitate principiul transparenței în companiile de stat, care este pe de altă parte promovat și susținut atât de Guvern, cât și de Ministerul Energiei, în baza legislației privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Proiectul reactoarelor 3 și 4 este unul foarte costisitor pentru Nuclearelectrica, cu impact negativ asupra profitului acesteia, iar acționarii companiei au dreptul sa cunoască detalii privind cheltuielile generate de proiect până în acest moment. Având în vedere că Nuclearelectrica este o companie listată pe bursa de valori, Ministerul Energiei ar trebui cu atât mai mult să respecte cerințele de transparență și raportare aplicabile companiilor listate, spre beneficiul companiei și al tuturor acționarilor săi. Având in vedere situația actuală a pieței energiei electrice, precum și prognozele pe termen lung, Fondul Proprietatea consideră că proiectul privind construcția reactoarelor 3 și 4 este nefezabil și ar putea crea mari prejudicii acționarilor Nuclearelectrica în cazul în care este continuat", afirma Greg Konieczny, CEO-ul de atunci al Franklin Templeton Investment și manager de portofoliu al Fondului Proprietatea.
El evoca declarații publice recente de atunci ale reprezentanților Ministerului Energiei, conform cărora proiectul urma să fie rentabil doar la un preț al energiei electrice de 82 de euro/MWh, în timp ce prețul din acel moment de pe piața OPCOM era mult mai mic, respectiv 35-40 de euro/MWh. Era vorba despre prețul minim de vânzare al energiei electrice care urma să îi fie garantat investitorului prin așa-numitul mecanism al contractelor pentru diferență.
În recenta AGA de la SNN a fost aprobată și strategia investițională a companiei pentru perioada 2020-2025, în care figurează în continuare construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, însă fără a mai fi menționată ca partener compania chineză de stat China General Nuclear Power.
Costul total al proiectului este estimat la 6,45 miliarde euro, din care 4,514 miliarde euro ar urma să vină din credite contractate "cu suportul Agențiilor de Credite pentru Export", 925 milioane euro ar urma să reprezinte contribuția proprie a SNN, iar restul de 1,039 miliarde euro - contribuții în natură ale statului român și ale SNN, constând în structuri civile existente la fața locului, teren, investiții în filiala de proiect EnergoNuclear și rezervele de apă grea existente. Durata împrumutului este estimată la 21 ani, din care 6 ani (2024 – 2030) perioada de grație și 15 ani perioada de rambursare (2031-2045), după punerea în funcțiune a noilor reactoare.
Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a declarat în mai multe rânduri, de la preluarea portofoliului, că extinderea centralei Cernavodă ar trebui făcută împreună cu companii din țări membre NATO sau ale Uniunii Europene.
În vara anului trecut, China General Nuclear Power (CGN), gigantul chinez de stat partener al Nuclearelectrica la proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, a fost plasat de autoritățile americane pe o "listă neagră" cu companii despre care se consideră că acționează "împotriva securității naționale și intereselor de politică externă" ale SUA, cu circa o săptămână înaintea întâlnirii de la Casa Albă dintre Donald Trump și Klaus Iohannis.
Motivul invocat a fost acela că CGN și subsidiarele sale "ar întreprinde sau favoriza demersuri de a obține tehnologii și materiale nucleare avansate ale SUA pentru a fi deturnate în scopuri militare în China".
Fostul secretar american al Energiei, Rick Perry, a răspuns "Da" atunci când a fost întrebat în primăvara anului 2019 dacă îl îngrijorează colaborarea României cu China în cadrul proiectului de construire a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă de către un membru al Congresului SUA al cărui principal finanțator electoral este gigantul american al energiei Exelon Corp, cel mai mare operator de centrale nucleare din Statele Unite. CEO-ul Exelon Corp a făcut parte dintr-o delegație de executivi de cel mai înalt rang ai industriei energetice nucleare americane care s-au întâlnit în februarie anul trecut cu președintele Donald Trump pentru a-l convinge să le sprijine companiile să câștige contracte în străinătate.
