Exxon Mobil și-a reluat procesul de vânzare a a activelor din Marea Nordului, după ce luna trecută a redeschis și procedurile de înstrăinare a participației pe care o deține în cel mai mare zăcământ din Azerbaidjan, susține Reuters, citând surse din industria de petrol și gaze și din sectorul bancar. În ceea ce privește România, potrivit lui Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz, companie interesată de achiziționarea unei participații de 15-20% în proiectul Neptun Deep, negocierile pe tema ieșirii Exxon din proiect au fost blocate până anul viitor.
Actuala criză cauzată de coronavirus și reacțiile diferitelor guverne de carantinare a populației și economiilor au condus la o bulversare a piețelor și la o majorare a incertitudinilor, în special ca urmare a modificării preferințelor subiective ale consumatorilor, urmată de o prăbușire a cererii și, implicit, a cotațiilor și prețurilor activelor. Astfel, majoritatea companiilor s-au văzut nevoite să-și revizuiască planurile de afaceri adoptate înainte de criză. Marii jucători, precum Exxon, au renunțat la vânzarea de active, nerecomandată pe timp de criză, și chiar au achiziționat participații, cum a fost cazul companiei americane, care a cumpărat de la compania de stat malaieziană Petronas 50% din proiectul offshore pe care aceasta îl deține deține în Surinam.
Începând cu luna mai însă, ca urmare a revenirii pe trend ascendent a prețului petrolului și a unei majorări timide a cererii cauzate de ridicarea carantinei impuse de guverne economiilor și populației, se pare că Exxon a decis să-și reia vechea politică de vânzare de active.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
După ce s-a prăbușit în primele 4 luni ale anului, când a scăzut de la un maxim de 68 dolari pe baril pe 7 ianuarie la 19,33 barili pe 21 aprilie, în lunile mai și iunie, petrolul Brent (de referință pe piața europeană) s-a apreciat considerabil, dublându-și cotațiile. În prezent, un baril de Brent este cotat la 38 dolari.
Prețul petrolului Brent s-a dublat în ultimele două luni
Reuters susține că, în urma reluării procesului de vânzare de active din Marea Nordului, Exxon va încasa o sumă sub cea estimată inițial.
Și Exxon, și consultantul companiei americane, banca de investiții Jefferies, au refuzat să comenteze informația oferită pe surse de Reuters.
Potrivit agenției de presă, care citează patru surse care au dorit să-și păstreze anonimatul, Exxon a purtat discuții în ultimele săptămâni cu mai mulți potențiali cumpărători ai activelor pe care le deține în Marea Nordului pentru a evalua interesul acestora.
Dacă, în urma analizei, Exxon va ajunge la concluzia că interesul este redus, este puțin probabil ca americanii să lanseze și oficial campania de vânzare de active.
Majoritatea operațiunilor din Marea Britanie ale Exxon sunt efectuate prin Esso Exploration and Production UK, un joint-venture creat împreună cu Royal Dutch Shell RDSa.L și includ participații în aproape 40 de zăcăminte de petrol și gaze.
Inițial Exxon spera să strângă peste 2 miliarde de dolari din vânzarea activelor sale din Marea Nordului, însă în prezent, o valoare cuprinsă între 1 și 1,5 miliarde de dolari pare mai realistă.
Spre deosebire de participația din Neptun Deep, cele din Marea Nordului sunt participații în zăcăminte mature, care se apropie de finalul perioadei de producție, iar valoarea lor va depinde în mare măsură de negocierile privind împărțirea costurilor de dezafectare a acestora între vânzător și cumpărător.
Reuters susține că printre printre potențialii cumpărători se numără Chrysaor sau NEO Exploration & Production, care la rândul lor au refuzat să confirme informația publicată de agenție.
Exxon intenționează să strângă 25 de miliarde de dolari din vânzarea de active la nivel global până în 2025 pentru a se putea concentra pe o mână de mega-proiecte, au afirmat trei surse bancare pentru Reuters.
În ceea ce privește România, surse din piața gazelor au declarat pentru Profit.ro că, cel puțin pentru acest an, negocierile concernului format din OMV Petrom, Romgaz și compania poloneză PGNi) cu Exxon sunt suspendate din două motive. Primul este acela că, la actualele cotații ale gazelor și în absența relaxării condițiilor fiscale din Legea offshore, exploatarea comercială a gazului din Marea Neagră nu este rentabilă. Atât potențialii cumpărători, cât și Exxon, susțin, având motivații diferite, că în absența modificării Legii offshore orice tranzacție este exclusă.
În plus, Exxon speră ca o eventuală reducere a fiscalității să atragă mai mulți pretendenți, ceea ce îi va permite obținerea unui preț mai bun, în timp ce potențialii cumpărători se așteaptă ca modificarea Legii offshore, dublată de o revenire a cotațiilor gazelor în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat, să transforme proiectul într-un viabil din punct de vedere comercial și să-i mărească profitabilitatea.
Potrivit surselor citate, ministrul Economiei s-a întâlnit atât cu reprezentanții concernului, cât și cu Exxon și le-a transmis că orice modificare a Legii offshore în acest an este improbabilă și că nu va fi adoptată decât cu acordul tuturor formațiunilor parlamentare.
Informația a fost confirmată de CEO-ul Romgaz, Adrian Volintiru, la Profit TV, în emisiunea Profit LIVE, transmisă începând cu ora 17.30 și în care mediul de business vorbește despre situația actuală
"Negocierile au fost blocate până la începutul anului viitor cu Exxon Mobil. Romgaz vizează în continuare 20% din Neptun Deep. Nu neapărat că Exxon nu vrea să vândă, ci fiecare gigant își reevaluează propriile strategii, în contextul pandemiei. De asemenea, nici Guvernul și nici Parlamentul nu stau cu mâinile în sân, ci se lucrează la Legea offshore, care ar putea armoniza interesele din acest punct de vedere", a precizat Adrian Volintiru.
