Directorul executiv al JPMorgan, Jamie Dimon, este de părere că barilul de petrol ar putea să ajungă până la prețul record de 175 de dolari anul acesta, informează Financial Times. Criza energetică, care a început când Rusia a strâns robinetul cu gaze pentru Europa și a atins niveluri fără precedent după declanșarea invaziei în Ucraina, este departe de a se fi terminat.
Energy Aspects, o firmă de consultanță, a spus că avem de-a face cu, probabil, cea mai mare creștere a prețului petrolului „care a existat vreodată”. Goldman Sachs crede că prețurile la petrol vor ajuge în sfertul al treilea al anului în curs la valoarea „medie” de 140 de dolari pentru un baril, arată Digi 24.
Cei care își mai aduc aminte, în ajunul crizei financiare de acum 14 ani, prețul petrolului a ajuns până la valoarea de 147 de dolari per baril. Până la Crăciunul anului 2008, cotația barilului de petrol scăzuse deja la 40 de dolari.
În timp ce o doză sănătoasă de scepticism este întotdeauna recomandată când vine vorba de pronosticurile despre evoluția prețurilor, nu trebuie să cauți prea adânc pe piața petrolului ca să îți dai seama că toate îngrijorările sunt întemeiate, scrie Financial Times.
Criza energetică, care a început când Rusia a strâns robinetul livrărilor de gaze spre Europa înainte de a afecta lanțul global de aprovizionare după invazia rusă a Ucrainei, este departe de a se fi terminat.
Cel mai probabil, lucrurile vor deveni și mai grele înainte de a se îmbunătăți, având consecințe grave pentru economia mondială afectată deja de creșterea inflației.
Problema principală este una simplă: nu există destul petrol pentru toată lumea. Și, pe măsură ce devine tot mai greu pentru petrolul rusesc lovit de sancțiuni să ajungă pe piața mondială, proviziile de țiței ar putea scădea încă și mai mult.
UE a interzis de curând importurile de petrol rusesc transportate pe calea apei, ceea ce a obligat Rusia să se reorienteze spre piețe mult mai îndepărtate decât cea europeană, spre țări care sunt dispuse să ignore acțiunile armatei ruse în Ucraina.
India și China au cumpărat petrol rusesc la mare reducere după introducerea sancțiunilor occidentale. Dar, pe măsură ce volumul de petrol care trebuie redirecționat crește, apar multe întrebări despre abilitatea și voința rafinăriilor din Asia de a prelua țițeiul rusesc.
Fără asigurare, cele mai multe porturi din toată lumea vor refuza accesul petrolierelor rusești
Marea provocare pentru ruși este posibilitatea ca în curând petrolierele care transportă petrol rusesc să nu mai poată beneficia de pe urma asigurărilor companiilor europene. Această decizie ar izola Rusia de restul pieții de petroliere și ar lăsa-o cu foarte puține opțiuni pentru a continua livrările.
Petrolierele trebuie să își asigure marfa, dar trebuie să se asigure și împotriva incidentelor de genul dezastrului ecologic provocat de deversarea vasului Exxon Valdez. Operațiunile de curățare a oceanului au costat miliarde de dolari.
Majoritatea porturilor nu va accepta să primească petrolierele neasigurate, piața asigurărilor fiind dominată de Marea Britanie și UE, ceea ce înseamnă că declinul producției de petrol rusesc se va dubla până la 20 la sută față de nivelul pre-invazie, potrivit unui specialist din domeniu.
Agenția Internațională a Energiei a spus că producția de petrol a Rusiei ar putea să scadă încă și mai mult până la 3 milioane de barili pe zi – o valoare aproape egală cu producția totală a Kuweitului.
Petrolul rusesc, greu de înlocuit
Această scădere a producției de petrol nu va fi ușor de înlocuit. Guvernele occidentale au apelat deja la rezervele lor strategice, eliberând în jur de 1 milion de barili pe zi de când Putin a declanșat invazia în Ucraina.
Dar aceste măsuri nu au făcut decât să tempereze creșterea prețurilor și nu să le inverseze, un proces care nu poate continua la nesfârșit.
Singurele țări care au la dispoziție rezerve semnificative de care nu au nevoie sunt Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, dar capacitatea lor de a le livra nu este nelimitată.
Producția de petrol a Arabiei Saudite se apropie deja de 11 milioane de barili pe zi după ce a acceptat să extragă mai mult petrol decât în mod normal. Dar, dacă va fi nevoie să producă 1 milion de barili pe zi în plus, câmpurile sale petroliere vor fi supuse unei presiunii fără precedent, mai ales în condițiile în care va fi nevoie să mențină producția ridicată pentru o perioadă mai lungă de câteva luni de zile.
Alți membri Opec se chinuie să își mărească producția până la nivelul dinainte de pandemie după ani de management defectuos și lipsa investițiilor. Un eventual acord nuclear cu Iranul care ar putea ajuta la sporirea rezervelor mondiale de petrol a ajuns și el într-un aparent impas.
Lumea înaintează cu pași lenți înspre dezastru
China se redeschide. Zborurile se înmulțesc. Cererea evoluează în direcția greșită. Toate datele sugerează că prețurile vor continua să crească dacă nu va scădea consumul. Pentru a reduce cosumul va fi probabil nevoie de o încetinire a economiei care, pentru multe țări, va însemna intrarea în recesiune, scrie Financial Times.
Politicienii s-ar putea să adopte măsuri conservatoare, de la scăderea limitei de viteză pe șosele și până la reintroducerea taxelor. În acest moment, politicienii par mai dispuși să se îndrepte ușor spre un dezastru decât să îi supere pe conducătorii auto.
Trebuie, însă, să spere și că odată ce petrolul va deveni mai ieftin din nou, votanții vor avea încă un locuri de muncă spre care să se deplaseze cu mașina.
