După ce Tribunalul Vâlcea a dispus începerea procedurii generale a falimentului combinatului petrochimic Oltchim din Râmnicu Vâlcea, acțiunile companiei sunt retrase de la tranzacționare la dispunerea supraveghetorului pieței de capital. Activele productive ale Oltchim au fost preluate contra sumei de 127 milioane euro de Chimcomplex.
Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare
De astăzi, Bursa de Valori București are pe platforma sa un emitent mai puțin. În baza deciziei Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) acțiunile Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT), societate care a intrat în procedura de faliment, sunt retrase de la tranzacționare.
Tribunalul Vâlcea a dispus începerea acestei proceduri, admițând astfel cererea formulată de consorțiul de administratori judiciari Rominsolv SPRL și BDO Business Restructuring SPRL. Decizia din instanță survine unui proces amplu de transferare a activelor productive ale Oltchim către Chimcomplex Borzești, controlată de omul de afaceri Ștefan Vuza, pentru suma de 127 milioane de euro plus TVA.
Acțiunile Oltchim au fost cele mai vizibile din sectorul chimic, însă chiar și în anii de "boom" nu s-au aflat într-un top al preferinței investitorilor și, implicit, al lichidității. Problemele companiei, percepută în permamență în piață drept una "căpușată" s-au adâncit în anii de criză și au atras intrarea în insolvență. Conform legislației, acțiunile au fost suspendate de la tranzacționare, însă au revent pe bursă în toamna anului 2015, când a fost aprobat planul de reorganizare.
Finalizarea sa atrage falimentul."Procesul de reorganizare al Oltchim s-a încheiat și, zic eu, cu succes. Activele productive ale companiei au fost privatizate. Procedura de faliment e pasul firesc. Asta nu înseamnă că am închis primirea de oferte pentru activele rămase în proprietatea statului. Încă discutăm cu diverși investitori și negocierile vor continua și după declanșarea procedurii de faliment. Ce pot să vă spun este că nu vom accepta vânzarea la fier vechi", a declarat în primăvară administratorul special al companiei, Bogdan Stănescu.
Acțiunile Oltchim erau deja suspendate de la tranzacționare. Ultima tranzacție fusese efectuată pe data de 23 aprilie la prețul de 0,0606 lei/acțiune, care situa capitalizarea de piață la 20,80 milioane lei (4,37 milioane euro).
Ce stă la baza acestei valori? "Restul de 60% din active, toate nefuncționale, sunt în continuare la vânzare. Suntem în discuții cu diverși potențiali parteneri cu care vom încerca implementarea unor proiecte fezabile pe platforma Diviziei Petrochimice Bradu", spunea Stănescu.
După cum a relatat Profit.ro, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) din coordonarea Ministerului Economiei, acționarul majoritar și cel mai mare creditor al Oltchim SA spune că a demarat deja procedurile legale în vederea recuperării de la Oltchim a sumei de 335 milioane euro despre care Comisia Europeană a decis în decembrie 2018 că reprezintă valoarea ajutoarelor de stat ilegale primite de companie din 2012 încoace, decizie pe care însă administratorii judiciari ai Oltchim intenționează să o atace la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Astfel, principalii creditori ai Oltchim au hotărât, la propunerea administratorilor judiciari Rominsolv și BDO, să angajeze firma americană de avocatură White&Case pentru a pregăti contestația la CJUE împotriva deciziei Executivului de la Bruxelles și a o susține în instanța europeană.
AAAS a explicat că, după cum dispune legislația în vigoare, i-a notificat pe reprezentanții legali ai Oltchim, precum și pe judecătorul sindic, cu privire la pronunțarea deciziei Comisiei, la conținutul acesteia și la prevederile legale aplicabile în speță, precum și la "intenția expresă" a Autorității de recuperare a ajutorului de stat, astfel cum a fost obligată prin decizie.
"În continuare se derulează etapele specifice prevăzute de Legea nr. 85/2006 pentru înscrierea sumei reprezentând ajutor de stat acordat ilegal ca și creanță, în vederea recuperării, în condițiile legii insolvenței, coroborate cu cele specifice ajutorului de stat și cu dispozițiile judecătorului sindic. (...) orice demers pe care l-ar iniția societatea (Oltchim SA – n.r.) în sensul contestării deciziei Comisiei Europene la Curtea Europeană de Justiție nu impietează în nici un fel demersurile legale inițiate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului pentru recuperarea ajutorului de stat de la Oltchim SA. De altfel, decizia menționează faptul că o eventuală contestație formulată de către cei în drept împotriva deciziei nu poate suspenda obligativitatea inițierii demersurilor de recuperare", a declarat, pentru Profit.ro, președintele AAAS, Florian Geantă.
Șansele de recuperare efectivă a ajutorului de stat de 335 milioane euro despre care Comisia Europeană a decis că a fost acordat ilegal Oltchim sunt însă practic nule, compania neavând din ce să obțină acești bani, mai ales după vânzarea principalelor active productive.
În aprilie 2016, Comisia Europeană a inițiat o investigație aprofundată pentru a stabili dacă anumite măsuri luate de România în sprijinul Oltchim respectau normele UE privind ajutoarele de stat, în special neexecutarea silită a datoriilor și acumularea în continuare de sume datorate de Oltchim către AAAS după privatizarea eșuată a societății Oltchim din septembrie 2012, anularea de datorii în valoare de peste 300 de milioane euro de către AAAS și de către diferite întreprinderi de stat și - continuarea furnizărilor, de către statul român și de către întreprinderi de stat (CET Govora și Salrom), către Oltchim, fără plată, în ciuda deteriorării situației financiare a societății.
Comisia a constatat că, în cazul de față, niciun creditor operând în economia de piață nu ar fi fost de acord să anuleze datoriile existente ale Oltchim sau să continue furnizările către această societate în condițiile în care AAAS și alți creditori aflați în proprietatea statului au făcut-o în 2015. Prin urmare, potrivit Comisiei, măsurile de sprijin public constituie ajutor de stat în sensul normelor UE, iar finanțarea publică acordată de România societății Oltchim, de aproximativ 335 de milioane euro plus dobânzi, este incompatibilă cu normele UE privind ajutoarele de stat și trebuie să fie recuperată de România.
"La momentul inițierii investigației detaliate, Comisia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că procesul de privatizare a Oltchim ar putea conduce la o continuitate economică între Oltchim și viitorul cumpărător (viitorii cumpărători). După inițierea procedurii oficiale de către Comisie, autoritățile române au modificat însă condițiile de vânzare a activelor Oltchim. În special, investitorilor interesați li s-a permis să liciteze pentru unul sau mai multe dintre cele nouă pachete de active, sporindu-se astfel probabilitatea vânzării și a veniturilor astfel obținute. Pe parcursul procedurii, diverși investitori de pe piață și-au manifestat interesul și au achiziționat majoritatea activelor Oltchim. Având în vedere condițiile modificate ale procesului de vânzare a activelor societății Oltchim și rezultatul acestuia, Comisia a concluzionat că societățile care au cumpărat activele respective nu au beneficiat de ajutoarele anterioare acordate societății Oltchim și, prin urmare, nu sunt ținute să le ramburseze", transmitea Executivul de la Bruxelles pe 17 decembrie 2018.
