ExxonMobil Exploration and Production Romania, sucursala locală a gigantului petrolier american omonim care deține, în consorțiu cu OMV Petrom, concesiunea perimetrului offshore de hidrocarburi Neptun Deep din Marea Neagră, a depus la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) solicitare de acordare a licenței de furnizor de gaze naturale, împreună cu documentația necesară, Comitetul de Reglementare al Autorității urmând să ia o decizie în ședința de săptămâna aceasta.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Licența de furnizor de gaze naturale permite furnizarea de gaze către clienți din România, prin operațiuni și tranzacții angro și cu amănuntul, atát în regim reglementat, cât și pe piața concurențială, precum și încheierea de contracte cu operatorul sistemului național de transport, Transgaz, cu operatorii de rețele de distribuție și cu cei de înmagazinare a gazelor.
Luna trecută, Transgaz a finalizat cu succes procedura angajantă de testare a cererii din partea potențialilor cumpărători ai gazelor naturale care ar urma să fie extrase din perimetrul offshore Neptun Deep din Marea Neagră. Valoarea totală cumulată a capacității de transport rezervate de aceștia, pe o perioadă de 15 ani (iulie 2021- octombrie 2036), s-a ridicat la 1,278 miliarde MWh, puțin peste pragul minim stabilit de Transgaz, de 1,277 miliarde MWh, pentru justificarea economică a investiției în proiectul conductei Tuzla-Podișor, care va prelua de la țărm gazele extrase din perimetrul respectiv și la va introduce în sistemul național.
Tot săptămâna aceasta, Comisia de Industrii a Camerei Deputaților va lua din nou în discuție proiectul de lege privind operațiunile petroliere offshore din Marea Neagră, în vederea emiterii raportului final asupra acestuia, ceea ce ar permite ulterior aprobarea sa în plenul Camerei Deputaților, cameră decizională, și intrarea în vigoare a legii, după promulgarea de către președintele Klaus Iohannis. Ar fi ultima șansă ca proiectul de lege să fie votat de plenul Camerei înainte de vacanța parlamentară, care va începe pe 1 iulie.
Fără această lege, care reglementează aspecte vitale cu privire la activitățile petroliere din Marea Neagră, atât fiscale, cát și tehnice, operatorii concesionari nu pot lua deciziile finale de investiție în proiectele offshore románești de exploatare a gazelor, cele mai apropiate de acest stadiu fiind cel al consorțiului ExxonMobil-OMV Petrom și cel al companiei Black Sea Oil&Gas. O eventuală amánare pentru toamnă a adoptării legii ar duce și la întárzierea deciziilor respective.
Parlamentarii din Comisia de Industrii, dominată de PSD și condusă de social-democratul Iulian Iancu, nu au ajuns încă la un acord cu petroliștii offshore din Marea Neagră, după mai multe runde de dezbateri, despre care Profit.ro a relatat pe larg aici, aici și aici.
Astfel, companiile ar dori să fie scutite de impozitul pe veniturile suplimentare rezultate din dereglementarea prețurilor de vânzare a gazelor de către producători către furnizori, în cote de 60% și 85%. Motivația este că investițiile în offshore sunt semnificativ mai mari și mai greu de recuperat decât cele din onshore. În plus, în baza sistemului de redevențe în prezent în vigoare, care este gândit pentru exploatări de uscat, gazelor extrase din Marea Neagră li se impune cea mai mare cotă de redevență, de 13%, din cauza faptului că toate zăcămintele offshore au volume de producție mari.
Companiile mai vor să fie respectate în continuare și prevederile Ordonanței de Urgență 160/199, care prevede că, “pe perioada derulării acordului petrolier, vor fi aplicabile reglementările fiscale existente la data semnării acestuia“ și că “pentru titularii de acorduri petroliere și subcontractanții acestora, care desfășoară operațiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă de peste 100 metri, se calculează amortizarea imobilizărilor corporale și necorporale aferente operațiunilor petroliere, a căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare de 100%, în funcție de rezerva exploatabilă de substanță minerală utilă, pe durata acordului petrolier“.
Până acum, Comisia de Industrii a Camerei s-a opus acestor doleanțe fiscale ale companiilor petroliere, cu argumentul că acestea ar reduce prea mult beneficiile statului român de pe urma exploatărilor de gaze din Marea Neagră.
Un alt punct de dezacord este dorința parlamentarilor de a impune ca, în condiții similare tehnice și de preț, titularii de acorduri petroliere offshore să achiziționeze bunuri, servicii și lucrări de la companii înregistrate în România al căror capital să fie deținut în proporție de peste 25% de persoane fizice și juridice române, precum și ca cel puțin 25% din numărul de angajați utilizați de companii la operațiunile din Marea Neagră să fie cetățeni români cu rezidență fiscală în România.
Petroliștii au contraargumentat că măsura nu doar că riscă să încalce legislația europeană, fiind discriminatorie din acest punct de vedere, dar vine în contradicție și cu legea achizițiilor publice și cu cea a achizițiilor sectoriale.
