Republica Moldova a apelat la ajutorul României pentru a evita o criză a energiei electrice, după ce Ucraina a interzis exportul de electricitate, însă preferă piața ucraineană pentru a-și rezolva criza de pe piața gazelor. În pofida crizei de alimentare cu gaze în care se află, dar și a declarațiilor Administrației de la Chișinău, nicio companie de peste Prut, nici măcar cea desemnată de guvernul modovean, Energocom, nu a înmagazinat până la acest moment niciun mc de gaz în România. În plus, interconectorul de la Ungheni este în continuare nefolosit, deși Transgaz scoate zilnic la licitație capacitate de rezervat.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
“Depogaz Ploiești nu are încheiate contracte pentru servicii de înmagazinare gaze naturale cu Energocom și cu niciun alt operator economic din Republica Moldova”, a transmis pentru Profit.ro compania, care operează 90% din capacitatea de depozitare autohtonă.
Celălalt operator de înmagazinare, Depomureș, este controlat de Engie, furnizor care depozitează doar gazul necesar alimentării propriilor clienți autohtoni.
Răspunsul Depogaz contrazice la acest moment afirmațiile mai vechi ale oficialilor de la Cișinău, care au anunțat înmagazinarea de gaze în România.
Contactați de Profit.ro, reprezentanții Energocom și cei ai Guvernului Republicii Moldova nu au comentat până la acest moment. "Solicitarea dvs a fost redirecționată către colegii de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care vă vor oferi răspuns la toate întrebările adresate", a fost răspunsul primit luni dimineață de Profit.ro de la biroul de presă al Guvernului de la Chișinău.
Până la acest moment nu a fost primit niciun alt răspuns.
La începutul lunii septembrie, Comisia pentru Situații Excepționale de la Chișinău anunța că va cumpăra, în 2 tranșe, 10 milioane de metri cubi de gaz de la Gazprom, pe care le va stoca în depozitele din România.
"10 milioane metri cubi de gaze naturale vor fi procurate de Energocom, în două tranșe, și stocate în depozitele din România. O asemenea decizie a fost luată, astăzi, în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), prezidate de prim-ministrul Natalia Gavrilița”, a anunțat Guvernul Republicii Moldova.
Guvernul de la Chișinău anunța și prețurile la care erau achiziționate gazele, de 146 euro/MWh pentru jumătatea de cantitate, aferentă lunii august, și de 200 euro/MWh pentru cealaltă jumătate, aferentă lunii septembrie. Prețurile erau apropiate de cele de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), unde prețul gazului se situa la 147,5 euro/MWh la mijlocul lunii august și la 204,5 euro/MWh, pe 1 septembrie, însă cu 90, respectiv 40 de euro, mai reduse decât cele de pe cea mai importată bursă regională, cea austriacă CEGH.
Însă Depogaz susține, la acest moment, că nu are semnat contract cu niciun operator economic din Republica Moldova, nici măcar cu Energocom.
Iar depozitările de până la finalul lunii septembrie nu puteau fi făcute de compania de stat de la Chișinău, aceasta obținând de-abia pe 28 septembrie de la ANRE licență de trader gaze naturale.
O altă variantă ar fi ca Guvernul de la Chișinău să fi apelat la un trader internațional pentru a depozita gaze în România.
Numai că, potrivit răspunsului primit de Profit.ro de la Depogaz, “din totalul de gaze înmagazinate în depozitele operate de Depogaz Ploiești, un procent de (de doar - n.r.) 0,22% a fost înmagazinat de traderi internaționali, iar diferența de 99,78% de furnizorii/producătorii autohtoni”.
În plus, ar fi trebuit semnat un contract cu un eventual trader, iar pe pagina Energocom nu apare astăzi niciun astfel de document public.
Gazprom a redus cu 50% cantitate de gaze livrate Republicii Moldova, ceea ce a făcut ca Energocom să semneze contracte cu furnizori alternativi.
Vicepremierul moldovean, Andrei Spînu, a anunțat în urmă cu o săptămână că Republica Moldova a importat, pentru prima dată în istorie, gaze naturale din Occident, cantitățile achiziționate de către furnizorul de stat Energocom tranzitând dinspre Vest conductele magistrale ale Slovaciei și Ucrainei.
″În premieră, Republica Moldova a importat gaze naturale în sistem revers, dinspre Vest spre Est, și astfel a anulat mitul că gazele naturale și lumina pot veni doar din Federația Rusă. Miercuri, Energocom a procurat 5,6 milioane de metri cubi de gaze naturale, care au fost transferate prin punctul de livrare Budnice din Slovacia, la frontieră cu Ucraina. Acestea completează stocurile de rezervă pe care le face Energocom pentru a asigura Republica Moldova cu necesarul de gaze naturale pentru această iarnă și contribuie la independență energetică a țării noastre″, a declarat vicepremierul moldovean.
Potrivit oficialului de la Chișinău, Republica Moldova deține în prezent stocuri de gaze de 157 milioane mc.
Situația este total contrară pe piața de energie electrică, după ce Ucraina a interzis exportul acesteia.
Astfel, potrivit lui Spînu, în prezent, peste 80% din energia electrică consumată pe celălalt mal al Prutului provine din România.
Anterior, de exemplu, Energcom a cumpărat, potrivit vicepremierului Moldovean, 8,04 GWh de pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de OPCOM; reprezentând aproape 12% din volumul de 67,7 GWh tranzacționat în acea zi pe această piață.
Asta pe lângă energia livrată de producătorii autohtoni, Nuclearelectrica și OMV Petrom, care au semnat contracte cu Energocom, în urma deciziei Guvernului României de a adopta o ordonanță de urgență prin care aceștia sunt obligați să vândă Chișinăului energie la un preț de 450 lei/MWh. Prețul mediu zilnic de joi de pe PZU a fost de 898 lei/MWh.
Hidroelectrica, prima companie care a semnat luna trecută un contract de 100 MW cu Energocom, se pare că nu a prelungit și pentru această lună contractul bilateral, cel puțin potrivit declarațiilor lui Andrei Spânu: „Avem două contracte bilaterale la preț de 90 de euro, unul de 50 MW și unul de 35 MW. Asta înseamnă cam vreo 10-12% din consum. 90 de euro este prețul plafonat pentru consumatorul din România. Restul se cumpără în fiecare zi pentru ziua următoare pe bursa română. În funcție de oră, prețurile variază de la 100 la 300 de euro pentru un MW. La toată energia care a fost cumpărată de pe piață prețul mediu ar fi 180 de euro. Dacă pornim de la prețul de 62,5 euro pe care-l plăteam până la 1 noiembrie, acum e de 3 ori mai mare".
Prețul avansat de vicepremierul moldovean corespunde prețului mediu realizat pe PZU în perioada 1-9 noiembrie, de 179 euro/MWh. În urma majorării cererii cu cea venită de peste Prut, România are, de la începutul acestei luni, cel mai ridicat preț mediu zilnic din Europa, după Grecia, cu 183 euro/MWh.
Republica Moldova nu mai are contract de furnizare electrcitate cu centrala pe gaze naturale de la Cuciurgan din regiunea separatistă Transnistria, care asigura până nu demult grosul aprovizionării cu energie electrică al vecinilor de peste Prut. Problema este că inclusiv energia cumpărată din România ajunge în Republica Moldova prin Transnistria.
Vineri, agenția de reglementare de la Chișinău a anunțat majorarea cu 50% a prețurilor reglementate pentru energia electrică livrată de furnizorii locali în regim de serviciu universal și de ultimă instanță.
Astfel, din 4 noiembrie, consumatorii din centrul și sudul Republicii Moldova vor achita 4,77 de lei moldovenești/kWh (1,24 RON/KWh), față de 3,15 lei/kWh (0,82 RON/KWh) cât plătesc în prezent, iar cei din nord, 4,81 de lei moldovenești/kWh (1,25 RON/KWh), comparativ cu actualul preț de 3,21 de lei moldovenești/kWh (0,83 RON/kWh).
