Un număr de 44 de investitori străini în proiecte locale de producție de energie fotovoltaică, persoane fizice și juridice, majoritatea din Italia, au reclamat statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington pentru mai multe modificări legislative care au avut ca rezultat reducerea subvențiilor acordate energiei regenerabile.
Este al treilea litigiu de acest tip aflat pe rol la ICSID în care România are calitatea de pârât, pe lângă cele prezentate deja de Profit.ro aici și aici.
Pe lista reclamanților se află și o firmă ce controlează indirect o parte din cel mai mare parc fotovoltaic din România, cel de la Livada, din județul Satu Mare, cu putere instalată de 56 MW.
Astfel, firma Stargreen Consulting, cu acționari și administratori italieni, deține 20,2% din compania GPSB Solaris 48 SRL, care operează parcul solar Livada. Restul de 79,8% se află în posesia unei persoane fizice din italia, care este și administratorul special al GPSB 48 SRL.
GPSB Solaris 48 SRL, operatorul parcului fotovoltaic Livada, a intrat în insolvență în vara acestui an în urma cererii proprii în acest sens, iar în tabelul său preliminar de creanțe figurează datorii totale de circa 1,6 miliarde lei, din care administratorul judiciar nu a acceptat la masa credală decât un total de circa 770 milioane lei. La inaugurare a fost a anunțat că parcul a fost realizat în urma unei investiții de 105 milioane euro.
Parcul solar Livada, care se întinde pe o suprafață de 135 de hectare, a fost inaugurat în 2013, moment în care era al doilea cel mai mare din Europa și al șaptelea la nivel mondial. În același an, însă, autoritățile de la București au demarat o serie de măsuri legislative care au avut ca efect reducerea subvențiilor acordate dezvoltatorilor de proiecte de energie regenerabilă pe bază de certificate verzi incluse pe factura consumatorilor. Scopul a fost tocmai reducerea poverii acestor certificate în factură.
Astfel, a fost amânată tranzacționarea unei părți din certificatele verzi (CV) cuvenite potrivit legii producătorilor, a fost reglementată posibilitatea scutirii anumitor consumatori finali industriali mari de o parte din obligația de a plăti costurile pentru CV, au fost modificate țintele de energie produsă din resurse regenerabile asumate de România, a fost redusă perioada de valabilitate a unui CV de la 16 luni la 12 luni, a fost scăzut prețul maxim de vânzare al unui CV de la 55 euro la 35 euro și a fost schimbată metodologia prin care se calculează cotele de achiziție de CV.
"Expunem în sinteză principalii factori care au determinat erodarea indicatorilor financiari ai debitoarei, conducând la insolvența acesteia, prin raportare la modificările legislative intervenite (...): lichiditatea scăzută a pieței certificatelor verzi, instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea legii, începând cu anul 2014 marii consumatori finali (Alum Tulcea, Alro Slatina, ArcelorMittal Galați, Azomureș) au fost scutiți de la plata certificatelor verzi, fapt ce a condus la un surplus al ofertelor de vânzare a certificatelor verzi, raportat la un număr foarte scăzut al ofertelor de cumpărare, interzicerea prelungirii/încheierii contractelor bilaterale negociate direct, ceea ce a limitat în mod semnificativ posibilitățile de tranzacționare în mod liber a energiei, de negociere bilaterală a unor contracte pe termen mediu/lung avantajoase, amânarea temporară de la tranzacționare a două certificate verzi (din 6 cuvenite – n.r.) pentru centrale electrice solare (...)", se afirmă în raportul administratorului judiciar privind cauzele insolvenței operatorului.
În acest fel, în cazul de față, operatorul parcului solar Livada a acumulat din 2014 la zi un număr de 720.809 certificate verzi amânate, pe care nu a putut să le vândă, în valoare de peste 100 de milioane de lei. Pentru producătorii de energie regenerabilă, certificatele sunt o sursă semnificativ mai importantă de venituri decât energia produsă. Anul trecut, GPSB Solaris 48 SRL a încasat peste 13 milioane lei din vânzarea energiei, însă a făcut aproape dublu din certificate verzi, respectiv 25,4 milioane lei.
Pe de altă parte, documentele administratorului judiciar al operatorului parcului solar Livada arată și o altă cauză a insolvenței companiei. "Societatea nu a acumulat datorii din activitatea curentă, de exploatare, reușind, pe întreaga perioadă analizată să-și achite datoriile curente. Creanțele din activitatea curentă (furnizori, buget) sunt insignifiante, așa cum rezultă din tabelul preliminar, și reprezintă doar datorii devenite exigibile la data deschiderii procedurii și nu datorii restante (pe termen mediu sau lung), iar societatea avea disponibilități în conturile bancare, la data deschiderii procedurii, în sumă de 2.052.315 lei", se menționează în raport. Totodată însă, în perioada 2013-2018, firma a raportat pierderi însumate de 145 milioane lei, consemnând profit doar anul trecut, cifrat la 5,8 milioane lei.
Astfel, parcul fotovoltaic a fost construit în 2013 cu bani proveniți pe credit de la 3 firme din Coreea de Sud (Best Blue, Best Red și Best Purple), vehicule investiționale ale diviziei de brokeraj a băncii coreene NongHyup (NH) Bank. Banca este deținută de Federația Națională a Cooperativelor Agricole, una dintre cele mai mari și mai influente organizații din Coreea de Sud, din care fac parte peste 2 milioane de fermieri, asociați în mai mult de 3.000 de cooperative. Federația deține active de peste 340 miliarde dolari și are aproape 9.000 de angajați, fiind proprietară pe mai multe corporații, din domeniul agricol și nu numai.
Pentru garantarea finanțării, coreenii au pus gaj pe toate activele GPSB Solaris 48 SRL, constând în principal în instalațiile și componentele centralei solare, dar și pe conturi bancare. Ulterior, pentru că din 2017 nu și-ar mai fi primit ratele cuvenite, grupul de firme coreene Best a obținut în primăvara anului trecut în instanță o decizie de executare silită a GPSB Solaris 48 SRL, pentru o sumă totală echivalentă a peste 435 milioane lei (finanțarea fiind denominată în woni sud-coreeni).
Operatorul parcului solar a contestat executarea silită, iar în timp ce se judeca contestația, în aprilie 2020, și-a cerut insolvența, admisă de Tribunalul Ilfov în iunie, astfel că executarea silită a fost stopată.
Finanțatorii coreeni figurează în tabelul preliminar al creditorilor GPSB Solaris 48 SRL cu creanțe garantate ce însumează 770 milioane lei, de altfel singurele acceptate de administratorul judiciar la masa credală.
Aranjamentul financiar al investiției a fost unul complex. Banca coreeană a împrumutat banii unui consorțiu format din firme controlate de grupul industrial tot sud-coreean Hyosung și de compania spaniolă Bester Generacion. Cu acest consorțiu, GPSB Solaris 48 SRL a încheiat mai multe contracte de antrepriză și furnizare de echipamente pentru construirea parcului solar, garantând totodată plata creditului cu gaj chiar pe instalațiile și echipamentele parcului.
Pe de altă parte, la masa credală a operatorului parcului solar Livada s-au înscris și trei firme controlate de grupul de investitori italieni proprietari ai parcului, cu creanțe în sumă totală de aproape 846 milioane lei. Cea mai mare este cea solicitată de Amaranto Investments Est SRL, în sumă de peste 762 milioane lei, urmată de cea a Energia Prima Rinnovabile Est SRL (68,5 milioane lei) și de cea a acționarului minoritar al operatorului parcului, aflat pe lista celor care au reclamat recent România la ICSID – Stargreen Consulting (15,14 milioane lei). Toate au fost respinse de către administratorul judiciar al GPSB Solaris 48 SRL.
Potrivit administratorului judiciar, creanța cea mare, de 762 milioane lei, a Amaranto Investments a fost respinsă pentru că ar reprezenta de fapt bani datorați creditorilor sud-coreeni, în baza contractelor de finanțare și de antrepriză de construcții menționate mai sus, Amaranto preluând niște creanțe ale constructorilor parcului. Amaranto a contestat decizia administratorului. Celelalte două creanțe ale italienilor au fost respinse pentru că "nu sunt susținute cu înscrisuri care să ateste efectivitatea unei prestații/realitatea unui prejudiciu/existența unei datorii în evidența debitoarei".
Intenția administratorului judiciar și a creditorilor sud-coreeni este de a elabora un plan de reorganizare a operatorului parcului fotovoltaic Livada.
"Având în vedere că mecanismul de rambursare presupunea funcționarea parcului pe o perioadă de peste 20 de ani – urmând ca plăți periodice să fie realizate în urma unei vânzări transparente de energie și certificate verzi, singurul mod în care drepturile creditorilor nu ar fi vădit prejudiciate (ceea ce se și urmărește de fapt prin intrarea în insolvență) ar fi adoptarea unui plan de reorganizare (…) ale cărui efecte să conducă la recuperarea investiției realizate, iar de principiu, reorganizarea judiciară a debitorului să aibă loc prin restructurarea operațională și/sau financiară – care să permită restabilirea mecanismului de finanțare deturnat de debitor prin manevrele sale frauduloase, cu readucerea în patrimoniul debitorului a sumelor transferate în mod fraudulos către societățile din grupul Energia Prima și/sau prin restructurarea corporativă prin modificarea structurii capitalului social, respectiv printr-o combinație a mai multor modalități de restructurare a debitorului (…)", se menționează în raportul administratorului judiciar.
Acesta susține că, din 2016 încoace, dar mai ales în 2019 și 2020, înainte de intrarea în insolvență, operatorul parcului solar ar fi efectuat către cele 3 firme menționate deținute de italieni plăți preferențiale de aproape 29 milioane lei, în dauna creditorilor coreeni, pasivul GPSB Solaris 48 SRL fiind "majorat artificial" cu creanțe rezultate din tranzacții cu aceste firme.
După intrarea în insolvență, administratorul judiciar a denunțat mai multe contracte încheiate între operatorul parcului solar și firmele italienilor, cele mai importante fiind cele de operare și mentenanță a parcului solar (cu Energia Prima, de 20.000 euro pe an plus TVA/MW nominal), de consultanță administrativă (tot cu Energia Prima, de 650 euro pe lună) și de management și asistență la vânzarea certificatelor verzi (cu Amaranto). De exemplu, contractul de operare și mentenanță a parcului, valabil până la finalul lui 2028, a fost denunțat pentru că ar depăși cu mult perioada de reorganizare judiciară, ar fi un contract excesiv și unilateral oneros față de debitoare, îngreunând procesul de reorganizare judiciară dacă nu ar fi denunțat", iar "Din analiza efectuată de administratorul judiciar rezultă o disproporție vădită între prețul acestui contract și ofertele existente pe piață", se susține în document.
