Trei subsidiare locale ale grupului CEZ, prin care cehii operează parcul eolian Fântânele-Cogealac, și Enel Green Power România au dat în judecată, anul trecut, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) după ce Comisia fiscală centrală din cadrul ministerului hotărâse, cu un an înainte, că stâlpii de susținere ai turbinelor eoliene reprezintă clădiri în sens fiscal, pentru care este datorat impozit local primăriilor. Asta în condițiile în care, la data deciziei Comisiei, dezvoltatorii de parcuri eoliene datorau și plăteau deja, cum o fac și în prezent, impozit pe construcții speciale la bugetul central de stat pentru instalațiile lor, așa-numita "taxă de stâlp".
Totul a început în septembrie 2014. Atunci, Comisia fiscală centrală din cadrul MFP a emis o decizie prin care decreta că turnurile de susținere ale turbinelor eoliene "se încadrează în categoria clădirilor așa cum sunt acestea definite la art. 249 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal" și, deci, pentru ele se datorează impozit local pe clădiri.
"Aprobarea acestei decizii de către Ministerul Finanțelor Publice este contradictorie cu opinii emise în trecut, în care considera că turnurile de susținere ale turbinelor eoliene nu se încadrează în categoria clădirilor, nefiind supuse impozitului pe clădiri. Mai mult, în practică au existat numeroase litigii cu autoritățile locale pe această temă, contribuabilii susținând că turnurile nu au caracteristicile specifice unei clădiri. În unele dintre aceste litigii, instanța de judecată a dat câștig de cauză contribuabilului, deciziile fiind susținute și de expertize tehnice. De asemenea, Comisia nu a furnizat în textul deciziei niciun argument de ordin legal sau vreo motivare pentru această interpretare. Având în vedere cele de mai sus, credem că decizia ar putea fi atacată în instanță de părțile interesate, respectiv de către proprietarii de parcuri eoliene, în special în situațiile în care aceștia sunt deja parte într-un litigiu cu autoritățile locale cu privire la aceste prevederi legale", notau experții fiscali ai KPMG într-un newsletter din acea perioadă.
CITEȘTE ȘI Lira sterlină scade după ce guvernatorul Băncii Angliei a indicat noi posibile măsuri de relaxare monetară din cauza Brexit Firmele Tomis Team, MW Team Invest și Ovidiu Development, controlate de grupul ceh CEZ, prin care acesta operează parcul eolian Fântânele-Cogealac, cel mai mare din Europa, au primit, anul trecut, decizie de impunere din partea primăriei Fântânele privind impozitul local pe clădiri datorat pentru stâlpii de susținere ai turbinelor eoliene, în urma hotărârii Comisiei fiscale centrale din MFP menționate mai sus.
Decizii de impunere similare au primit și cei de la Enel Green Power România, de la primăriile din Casimcea (Tulcea) și Nicolae Bălcescu (Constanța), unde compania operează parcuri eoliene.
Companiile au contestat deciziile de impunere în contencios administrativ, iar ulterior au dat în judecată MFP, solicitând anularea deciziei Comisiei centrale fiscale care declarase că stâlpii de susținere ai turbinelor eoliene reprezintă clădiri pentru care este plătit impozit local. În cele două cauze are calitatea de pârât, alături de instituția pe care o conduce și de Comisia fiscală centrală din cadrul acestuia, și ministrul Finanțelor, Anca Dragu, în funcție din noiembrie anul trecut.
Problema este că decizia Comisiei din 2014, care are ca scop clarificarea legislației în vigoare și aplicarea ei unitară, este aplicată și retroactiv, nu doar de la data emiterii ei. Astfel că primăriile le-au cerut dezvoltatorilor impozit local pe stâlpii turbinelor eoliene și din urmă, plus dobânzi, majorări și penalități de întârziere.
CITEȘTE ȘI Isărescu: Sunt câteva mii de cazuri de dare în plată. Jumătatea nu aveau restanțe la credite Potrivit raportului pe anul trecut al CEZ România, cele 3 subsidiare prin care cehii operează parcul eolian Fântânele-Cogealac au fost nevoite să constituie, în acel an, provizioane în sumă totală cumulată de peste 56 de milioane de lei pentru deciziile de impunere primite de la primărie. Aceste provizioane au constituit, de altfel, principala cauză pentru care profitul operațional (EBITDA) al CEZ România a scăzut cu 10% anul trecut, la circa 430 de milioane de lei.
"Estimarea (provizioanelor – n.r.) a fost efectuată pe baza înștiințării de plată emise de primăria Fântânele în 15 ianuarie 2015 pentru impozitul pe clădiri aferent turnurilor eoliene pe perioada 2010-2014 și majorările de întârziere aferente. Societatea a înaintat în 2015 contestație cu privire la decizia Comisiei Fiscale Centrale privind încadrarea din punct de vedere fiscal a turnului care susține turbina eoliană în categoria clădirilor", este menționat în documentul citat.
Mai mult, la momentul deciziei Comisiei Fiscale Centrale, fusese deja introdus impozitul pe construcții speciale industriale datorat bugetului central de stat, pe care deținătorii de capacități instalate eoliene îl plătesc și în prezent. Ceea ce înseamnă că, dacă s-ar conforma decretului Comisiei Fiscale Centrale și deciziilor de impunere ale primăriilor, producătorii de energie eoliană ar fi taxați de două ori pentru același activ.
Acțiunile în instanță declanșate de Tomis Team, MW Team Invest și Ovidiu Development, pe de o parte, și Enel Green Power România, pe de altă parte, împotriva deciziei Comisiei centrale fiscale din MFP au fost conexate și se află în prezent pe rolul Curții de Apel București, următorul termen de judecată fiind programat pentru 23 septembrie. Până la soluționarea acestei cauze, procesele prin care companiile contestă deciziile de impunere ale primăriilor privind impozitul local pe stâlpii turbinelor eoliene au fost suspendate de instanțe.
CITEȘTE ȘI FOTO&VIDEO Cioloș a strâns gunoaie din Parcul Natural Văcărești, în fața presei De la începutul acestui an, a fost modificată din nou legislația fiscală cu privire la impozitul local și taxa de stâlp pentru construcții speciale energetice, ceea ce ar putea duce la noi complicații. Astfel, Hidroelectrica s-a plâns Guvernului că este "taxată excesiv" de către autoritățile locale, după ce, conform noului Cod Fiscal, intrat în vigoare de la 1 ianuarie, instalațiile Hidroelectrica nu mai sunt supuse așa-numitei "taxe de stâlp", ci impozitului local pe clădiri nerezidențiale aplicat și încasat de primării.
În ultimul raport al administratorului judiciar al Hidroelectrica se arată că, în cursul lunii martie, compania a derulat "acțiuni de combatere a efectelor taxării excesive".
"În data de 10.03.2016 s-a transmis către factorii decizionali memorandumul privind efectele taxării excesive asupra rezultatelor financiare ale societății Hidroelectrica și a listării la Bursă, al cărui prim draft a fost supus analizei managementului în aceeași zi. În paralel, s-au mandatat, în data de 15.03.2016, directorii adjuncți de producție și economici ai sucursalelor pentru reprezentarea societății în relația cu primăriile și consiliile locale de pe raza sucursalei respective privind prevederile noului Cod Fiscal referitoare la impozitul pe clădiri aplicabile domeniului nostru de activitate, respectiv producerea de energie electrică, șia impactului acestora asupra societății. În același timp, în perioada 9-18 martie, s-au transmis prin fax sau poștă adrese de sprijin a acțiunii sucursalelor către toate cele 144 de primării locale care impozitează clădirile aparținând Hidroelectrica din partea Executivului", se afirmă în documentul citat.
Potrivit noului Cod Fiscal, de anul acesta, pentru clădirile hidrocentralelor, termocentralelor și centralelor nucleare nu se mai datorează impozit pe construcții speciale (așa-numita "taxă de stâlp") la bugetul central al statului, ci impozitul local pe clădiri nerezidențiale aplicat și încasat de primării.
CITEȘTE ȘI Delirul protecției sociale: clientul Prima Casă, noul super asistat al contribuabililor Taxa de stâlp a fost introdusă în 2014, la o cotă de 1,5% din valoarea clădirilor, redusă anul trecut la 1%. Anul acesta, cota este tot de 1%, iar planurile autorităților prevăd eliminarea taxei începând cu anul 2017. Impozitul local pe clădiri nerezidențiale aparținând persoanelor juridice poate fi stabilit între 0,2% - 1,3% din valoarea impozabilă a clădirilor. Valoarea maximă a cotei poate fi majorată în anumite condiții cu până la 50% de către autoritățile locale.
De exemplu, la Râmnicu Vâlcea, Consiliul Local a stabilit pentru anul acesta cota impozitului local pe clădiri nerezidențiale aparținând persoanelor juridice la 1,15%. Sucursala locală a Hidroelectrica a solicitat Primăriei, la jumătatea lunii martie, să îi aplice cota minimă prevăzută de lege, de 0,2%, cu peste 82% mai mică decât cea stabilită de Primăria Râmnicu Vâlcea, însă autoritățile locale au refuzat.
Nuclearelectrica, "colega" Hidroelectrica de pe segmentul producției de energie livrată populației la prețuri reglementate, a avut mai mult noroc cu cele 2 reactoare ale centralei nucleare: primăria Cernavodă a stabilit pentru anul acesta cota impozitului pe clădiri nerezidențiale deținute de persoane juridice la 0,5% din valoarea impozabilă, cotă cu peste 50% mai mică decât cea datorată de Hidroelectrica la Vâlcea.
Urmare a acestei decizii, cheltuielile cumulate ale Nuclearelectrica cu impozitul pe clădiri, terenuri și construcții speciale au scăzut cu peste 36% în primele 3 luni din 2016, de la 66,544 la 42,290 milioane lei.
