Guvernul a aprobat în ședința de joi un proiect de modificare a Legii serviciului public de alimentare cu energie termică, pentru a face posibilă juridic fuziunea dintre Electrocentrale București (ELCEN) a Ministerului Energiei, cel mai mare producător de agent termic din Capitală, și Compania Municipală Termoenergetica a Primăriei București, operatorul sistemului centralizat local de transport, distribuție și furnizare a căldurii și apei calde.
Draftul de act normativ va fi trimis acum Parlamentului, spre dezbatere și aprobare.
Potrivit documentului, analizat de Profit.ro, operator regional de termie va putea fi și o societate controlată integral sau parțial de statul român prin administrația sa centrală. Forma în vigoare a legii stipulează că operatori regionali pot fi doar companii deținute integral de una sau mai multe primării membre ale unei asociații de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilități publice.
″(Modificarea legii - n.r.) permite continuarea activității ELCEN după fuziunea cu Termoenergetica. (...) Nu doar ELCEN, ci și alte companii locale sau naționale care asigură un asemenea serviciu public pot beneficia de aceste prevederi, în cazul unor fuziuni sau absorbții cu alte entități de stat″, a precizat premierul Marcel Ciolacu, în debutul ședinței de Guvern.
Modificarea este necesară pentru că, cel mai probabil, viitoarea companie ce va rezulta din fuziunea ELCEN-Termoenergetica va avea drept acționar majoritar Ministerul Energiei.
″ELCEN este o companie mult mai valoroasă decât Termoenergetica. Are active mult mai mari: terenuri, centralele de producție a agentului termic. Nu se compară cu Termoenergetica. Termoenergetica e o companie care, în principal, doar facturează. Are niște sisteme, niște resurse umane, dar cam atât (infrastructura de transport și distribuție aparține municipalității Capitalei, nu Termoenergetica – n.r.). Deci mă aștept ca, în compania rezultată, Ministerul Energiei să aibă ponderea cea mai mare, dacă nu cumva Municipiul București va decide să vină cu un aport de capital″, declara, la începutul anului, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, după aprobarea în Guvern a unui Memorandum privind măsurile necesare în vederea fuziunii.
Proiectul introduce și posibilitatea ca infrastructura tehnico-edilitară a sistemelor locale de termoficare să aparțină și domeniului public sau privat al statului, nu doar al unităților administrativ-teritoriale.
Draftul prevede și posibilitatea de atribuire directă a contractului de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat unui operator regional la care acționari sunt statul român și o unitate administrativ teritorială, precizându-se că modificarea ″asigură posibilitatea cesionării drepturilor și obligațiilor prevăzute în contractele de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică în situația unor proceduri de absorbție sau fuziune a unor operatori care au ca acționari autoritățile unităților administrativ teritoriale și statul″.
Pentru asta, trebuie respectate mai multe condiții, printre care aceea că ″operatorul regional, respectiv operatorul, după caz, desfășoară mai mult de 80% dintre activitățile sale în vederea îndeplinirii sarcinilor care i-au fost încredințate de către autoritatea care o controlează privind gestiunea directă a serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, ce conține producerea de energie termică, incluzând activitatea de producere energie electrică dacă rezultă din producerea energiei termice în cogenerare, transportul, distribuția și furnizarea de energie termică″.
Pe de altă parte, Memorandumul de Guvern adoptat în ianuarie prevede că fuziunea se va realiza cu condiția ca, la data fuziunii, toate datoriile Termoenergetica față de ELCEN să fie plătite. În prezent, acestea se cifrează din nou la peste 1 miliard de lei, potrivit directorului general al ELCEN, Claudiu Crețu, și se datorează restanțelor PMB la plata subvențiilor datorate Termoenergetica de la bugetul local al Capitalei.
Este exact motivul pentru care ideea fuziunii a eșuat în urmă cu 5 ani. Atunci, Primăria Capitalei nu a găsit o soluție legală prin care să își asume responsabilitatea pentru plata datoriilor istorice și curente ale RADET, ″strămoașa″ intrată ulterior în faliment a Termoenergetica, în sumă totală de peste 1,6 miliarde lei, și nici în privința riscului ca această plată, precum și cea aferentă preluării prin transfer de afacere a activelor și operațiunilor ELCEN, să fie considerate ajutoare de stat ilegale, astfel încât procesul de fuziune dintre cele două entități responsabile cu încălzirea bucureștenilor nu a putut avansa.
Ulterior, în primul mandat al actualului primar general al Bucureștiului, Nicușor Dan, s-a pus problema ca Termoenergetica să preia ELCEN, idee de asemenea eșuată.
″De ce această fuziune? Pentru că va reduce facturile la întreținere, va asigura funcționarea sistemului, va eficientiza cheltuielile și va pune punct, o dată pentru totdeauna, scandalului permanent din jurul datoriilor acumulate de Termoenergetica față de Electrocentrale Bucuresti ELCEN. (…) Conform calendarului pe care l-am solicitat directorului general ELCEN, Claudiu Cretu, fuziunea se va putea încheia cel târziu în februarie 2026, după evaluarea activelor și parcurgerea tuturor pașilor de către ambele companii.
Pentru a nu ne bloca (din nou), solicităm plata datoriilor pe care Termoenergetica le are către ELCEN, în cuantum de peste 1 miliard de lei astăzi. Suntem deschiși să sprijinim PMB cu orice informații necesare pentru rezolvarea urgentă a situației. Lipsa acestor fonduri pune în pericol planurile de investiții ale ELCEN, inclusiv modernizarea celor 3 CET-uri (Sud, Grozăvești și Progresu), după 50-60 de ani de funcționare. Pentru acest efort, care depășește jumătate de miliard de euro, facem eforturi pentru alocarea unor granturi substanțiale din Fondul pentru Modernizare″, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, după ședința de Guvern.
