Ungaria ar fi dispusă să renunțe la importurile de țiței și gaze naturale din Rusia, însă Uniunea Europeană nu o ajută deloc să își diversifice sursele de aprovizionare, a transmis ministrul de Externe și al Comerțului din Guvernul de la Budapesta, Péter Szijjártó, la Forumul Ministerial al Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie și Climă (P-TECC), care se desfășoară la Palatul Parlamentului din București.
″Când vorbim despre securitatea aprovizionării cu energie, nu trebuie să uităm faptul că aceasta se bazează pe realitatea fizică. Pentru a livra petrol și gaze naturale, ai nevoie de conducte. Infrastructura de transport hotărăște cu cine poți coopera și de unde poți cumpăra″, a spus Szijjártó.
El a amintit că, în privința țițeiului, Ungaria și Slovacia se aprovizionează prin intermediul aceleiași conducte, Drujba, care pleacă din Rusia și trece prin Ucraina.
″Nu avem rută alternativă. Am fi bucuroși să ne diversificăm sursele de aprovizionare, dar pentru asta avem nevoie de rute alternative de transport. Există o conductă din Croația care ajunge și în țările noastre, însă are o capacitate foarte limitată.
Acum 2 ani, când embargoul împotriva petrolului rusesc a fost pus pentru prima dată pe agenda UE, și noi ungurii, și slovacii, ne-am adresat Comisiei Europene, soliticându-i să se asigure că Croația majorează capacitatea de transport a conductei, pentru a ne putea diversifica. Ce s-a întâmplat? Comisia i-a contactat pe croați, însă nu capacitatea conductei a fost majorată, aceasta fiind și acum aceeași, ci tariful de tranzit – de 5 ori!″, a punctat ministrul maghiar.
El a evitat subiectul și mai sensibil al sancțiunilor impuse de Ucraina gigantului petrolier rus Lukoil, prin blocarea tranzitului țițeiului produs de Lukoil către Ungaria și Slovacia, prin Drujba, ceea ce pune în pericol securitatea aprovizionării celor 2 țări. Ungaria a amenințat că va bloca rambursările UE pentru statele membre care au livrat muniție Ucrainei, până când Kievul își va schimba politica.
La Forumul de la București participă și ministrul adjunct al Energiei din Ucraina, Roman Andarak.
Poziția Ungariei față de războiul din Ucraina este în discordanță cu cea a majorității statelor membre UE. Tensiunile în această privință au făcut ca autoritățile de la Bruxelles să decidă recent ca următoarele reuniuni ale miniștrilor de Externe și ai Apărării din Uniunea Europeană, programate în luna august, să fie fi mutate de la Budapesta la Bruxelles, în pofida faptului că Ungaria deține în prezent președinția Consiliului UE.
″A doua problemă ține de gazele naturale. Suntem prima țară nevecină cu Turcia care cumpără gaze din Turcia anul acesta. Tot anul acesta, pentru prima dată, am început să cumpărăm gaze din Azerbaidjan.
Aceste surse alternative nu ne permit să ne asigurăm decât cantități limitate, pentru că sistemul de conducte din sud-estul Europei,, care ne leagă de Azerbaidjan și Turcia, este foarte limitat. Astfel că ne-am adresat din nou Comisiei Europene, alături de Slovacia, România, Bulgaria, Serbia și Grecia, cerând UE să finanțeze creșterea capacității rețelei de conducte din sud-est, pentru a ne permite să cumpărăm mai mult gaz din surse diversificate (nereusești – n.r.).
Care a fost răspunsul Comisiei Europene? <Ne pare rău, dar gazul nu va mai face parte din mixtul energetic peste 15 ani, deci UE nu e dispusă să investească în această infrastructură>. Așa că iată-ne în situația de a nu avea posibilitatea fizică de a ne diversifica″, a conchis Péter Szijjártó.
