Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica, compania de stat controlată de Ministerul Energiei care operează centrala nucleară de la Cernavodă, a decis joi să-l numească pe Cosmin Ghiță, în vârstă de 27 de ani și consilier al prim-ministrului pe domeniul energetic din mandatul fostului premier Grindeanu, desemnat în iunie președinte al CA-ului Companiei Naționale a Uraniului, în funcția de director general provizoriu al Nuclearelectrica, cu mandat de 4 luni, începând din 2 septembrie.
El a fost numit în locul actualului CEO al Nuclearelectrica, Daniela Lulache.
Decizia a fost luată de CA-ul Nuclearelectrica "având în vedere că prelungirea mandatului de 4 ani cu încă un mandat provizoriu de 4 luni a actualului director general, Daniela Lulache expira la data de 01.09.2017", potrivit unui comunicat al companiei.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Cosmin Ghiță a fost numit anterior, începând cu data de 1 iunie, membru și președinte al Consiliului de Administrație al Companiei Naționale a Uraniului (CNU), poziție în care, potrivit anunțului Nuclearelectrica, a selectat directoratul companiei, i-a supervizat activitatea și a lansat un proces de revizuire a activității companiei și de dezvoltare a unui plan de restructurare.
El a fost numit în aprilie de fostul premier PSD Sorin Grindeanu în funcția de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului, pe problematici energetice, funcție pe care și-a păstrat-o și în actualul Executiv Tudose.
Anterior, potrivit CV-ului său, a fost timp de doi ani partener al firmei americane de consultanță în energie Amerocap. Între 2011 și 2017 a fost manager de relații publice pentru România și Republica Moldova al producătorului de dispozitive medicale Medtronic.
Ghiță a lucrat în perioada 2012-2015, la București, pentru compania petrolieră americană Chevron, pe pozița de consilier pe probleme de reglementare, afaceri guvernamentale și relații publice. În acea perioadă, Chevron a deținut concesiuni de explorare de gaze de șist în România, la care a renunțat ulterior, compania fiind implicată și într-un litigiu internațional cu statul român.
Noul CEO al Nuclearelectrica a fost recrutat de americani în 2011, în SUA, unde urma studii rusești și de economie la Bates College. Anterior, a studiat în Rusia, la Sankt Petersburg, la Institutul Nevski de Cultură și Limbă. Cosmin Ghiță a efectuat în 2010 un stagiu la Ministerul Afacerilor Externe, unde s-a ocupat de "politicile riscurilor asimetrice" în regiunea Mării Negre, inclusiv în ceea ce privește securitatea energetică.
Cosmin Ghiță și-a luat bacalaureatul în anul 2008, după ce a absolvit American International School of Bucharest.
Extras din CV-ul oficial al noului director general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță
Compania Națională a Uraniului (CNU), unde noul director general al Nuclearelectrica este președinte al CA-ului, a suferit pierderi de 91,7 milioane lei anul trecut, iar proiectul de buget al companiei pe 2017 prevede adâncirea acestora la aproape 94 milioane lei, în condițiile în care se estimează că veniturile vor rămâne la un nivel similar cu cel consemnat în 2016. În 2015, CNU a avut pierderi de 143,4 milioane lei la o cifră de afaceri de 149,3 milioane lei.
În mai 2017, Guvernul a decis că CNU va beneficia, cu autorizarea Comisiei Europeane, de un ajutor de stat de restructurare în valoare de 440,8 milioane de lei, dar în care intră și ajutorul de salvare, acordat deja, în sumă de 62 milioane lei. Ajutorul va fi acordat pentru implementarea unui plan de restructurare pe cinci ani.
Potrivit publicației Monitorul de Suceava, minele de uraniu Crucea și Botușana s-ar fi confruntat recent cu o situație critică, fiind amenințate cu întreruperea alimentării cu electricitate de către furnizorul lor de energie, din cauza restațelor la plată acumulate. CNU a plătit factura de curent pe aprilie pe 12 iulie, astfel că alimentarea a fost menținută.
În primul semestru al anului, sucursala Suceava a CNU a acumulat datorii la furnizorul de electricitate în sumă totală de 350.000 lei. Întreruperea alimentării cu energie electrică ar fi avut drept consecințe oprirea evacuării și pompării apei de mină și neasigurarea aerajului în subteran, activități care trebuie realizate permanent, în lipsa lor exploatarea neputând avea loc.
Mai mult, pe 28 iulie, minerii de la exploatarea de uraniu Crucea au sistat încărcarea minereului pentru transport la uzina de prelucrare de la Feldioara ca urmare a faptului că nu și-au primit salariile de trei luni.
În august, CA-ul CNU a numit un nou director general al companiei, în persoana lui Ovidiu Sandu, fost ofițer SRI, actualmente în rezervă, inspector pe probleme de mediu, cu studii de tehnologie chimică și doctor în managementul și protecția mediului.
În ianuarie 2015, Nuclearelectrica lansase o procedură de achiziție a unui a unui studiu tehnico-economic și juridic privind reorganizarea sectorului de exploatare, prelucrare a minereului de uraniu și producere a combustibilului nuclear utilizat de centrala de la Cernavodă, la care a renunțat în noiembrie 2016.
Documentația procedurii de achiziție enumera cinci variante posibile de reorganizare a industriei românești a uraniului:
"1. Majorarea capitalului social al CNU prin aport în natura al SNN cu sucursala acesteia FCN (Fabrica de Combustibil Nuclear din Pitești), respectiv crearea unei societăți cu participarea întregului patrimoniu al CNU și o parte a patrimoniului SNN (respectiv FCN), soluție care ar duce la concentrarea ciclului de combustibil până la producerea combustibilului final în forma în care este utilizată în reactorul nuclear în cadrul CNU (extracție, prelucrare, fabricare combustibil nuclear până la forma de fascicule);
2. Fuziunea prin absorbtie de către SNN a CNU, soluție care ar conduce la integrarea pe verticală în cadrul unei singure entități a întregului ciclu combustibil nuclear, inclusiv folosirea combustibilului, până la depozitarea finală;
3. Crearea unei noi societăți prin integrarea, într-o primă etapă, a patrimoniului aferent sucursalei FCN cu patrimoniul aferent Sucursalei Feldioara din cadrul CNU, și aprovizionarea noii entități cu minereu de uraniu (i) din resursele naționale de uraniu aflate în exploatare, cât și (ii) din cele rezultate prin procesarea haldelor de steril, (iii) precum și aprovizionarea din import, astfel încât să fie asigurat necesarul de minereu de uraniu pentru o perioadă de timp, respectiv până la deschiderea și exploatarea noii mine din județul Neamț – această varianta ar permite separarea activității de extracție/import de minereu în cadrul fostei CNU și a activităților de prelucrare minereu și fabricare fascicule de combustibil nuclear în cadrul nou createi societăți, mecanism care ar urma să funcționeze ca atare până la deschiderea și exploatarea noii mine din județul Neamț;
4. Analiza variantei de funcționare a sectorului de exploatare, prelucrare a minereului de uraniu și producerea combustibilului nuclear în structura actuală, dar cu posibilitatea de acordare a unui ajutor de stat către CNU prin majorarea capitalului social deținut de stat în vederea realizării investițiilor necesare;
5. Alte posibile soluții (de exemplu, înființarea unei companii de proiect, de către SNN și CNU, împreună cu alți investitori interesați să investească în proiectele propuse pentru dezvoltare – de tipul deschiderea unei noi exploatări de uraniu și realizarea unei noi linii de rafinare în concordanță cu standardele de mediu - iar SNN să fie acționar minoritar și cota deținută de aceasta să fie analizată în funcție de disponibilitatea financiară, precum și de atractivitatea și fezabilitatea proiectului)".
O parte din aceste variante au fost menționate și într-o informare întocmită de Consiliul de Administrație al CNU și prezentată reprezentanților Ministerului Energiei, acționarul unic al companiei, într-o AGA desfășurată pe 22 ianuarie 2016, despre care Profit.ro a scris aici.
În informare se arăta că CNU se află într-o situație extrem de critică, inclusiv ca urmare a rezilierii contractului de livrare de pulbere de dioxid de uraniu cu singurul său client, Nuclearelectrica, iar variantele posibile de ieșire din această situație sunt închiderea companiei, intrarea sa în insolvență, privatizarea parțială, prin păstrarea unei participații majoritare a statului român, sau fuziunea cu Nuclearelectrica, oricare dintre acestea necesitând măsuri imediate de ordin juridic, economic și strategic din partea Guvernului.
Ideea fuziunii este mai veche. În martie 2014, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Răzvan Nicolescu, declara că CNU va fuziona cu Nuclearelectrica, pentru a menține statutul României de unic stat al UE cu ciclu nuclear complet.
