″Vorbim de încă un concept, care este gestionarea continuității utilităților publice, a sistemului energetic, în cazul în care avem lipsă sau avem întrerupere de furnizare a energiei electrice. Aici vorbim de diferite categorii de generatoare electrice, pe care le vom avea în dotare, peste ce avem la acest moment. Vorbim de generatoare de 250 kVA (kilovolt-amperi - n.r.) – o sută, generatoare de 450 kVA - cincizeci și generatoare de 700 kVA - cincizeci.
Deci până acum noi deținem generatoare de 450 kVA și de 110 kVA, nu un număr foarte mare, care au fost folosite, ultima utilizare a lor a fost chiar acum două săptămâni, într-o situație în care au fost folosite șapte generatoare pentru furnizarea curentului electric. Însă este pentru prima dată când vom obține și generatoare de 700 kVA, care ne vor permite să asigurăm curentul pentru o zonă mai mare, pe o anumită perioadă, până la remedierea unei situații de urgență″, a spus Arafat.
Generatoarele de 700 kVA au în general o putere de 560 kW (kilowați), cele de 450 kVA – de 360 kW, iar cele de 250 kVA – de 200 kW.
Asta înseamnă că cele 200 de generatoare pe care statul român vrea să le cumpere prin SAFE vor avea o putere însumată de 66 MW. Mai mare, de exemplu, decât cea a turbinei cu abur de la centrala în ciclu combinat CET Vest din Capitală a Electrocentrale București (ELCEN), care are 60 MW.
Comisia Europeană a anunțat la finalul săptămânii trecute că va trimite de urgență 447 de generatoare de curent electric în Ucraina, pentru restabilirea alimentării cu energie a spitalelor, adăposturilor și serviciilor critice din țara vecină, aflată sub agresiunea militară a Rusiei.
Asta după ce, cu o săptămână înainte, președintele Volodimir Zelenski decretase stare de urgență energetică, ca urmare a atacurilor rusești asupra a numeroase obiective aferente producției, transportului și distribuției de energie electrică și termică, soldate cu avarii grave.
″Suma care este alocată (per total, prin SAFE – n.r.) protecției civile, apărării civile, este de aproximativ 900 de milioane de euro. Pot să spun că România este una dintre foarte puținele țări care beneficiază de programul SAFE, care a inclus partea de protecție civilă în beneficiarii programului, lucru care este încurajat și la nivel de NATO și la nivel de Uniunea Europeană, după toate analizele despre reziliență, despre creșterea rezilienței și pregătirea Uniunii Europene. Mai ales după raportul care a fost publicat, cunoscut sub numele "Raportul Niinistö", pe care l-a făcut fostul președinte al Finlandei, privind pregătirea Uniunii Europene pentru toate tipurile de riscuri și de hazarduri cu care putem să ne întâlnim″, a mai menționat șeful DSU.
Programul complet de achiziții SAFE pentru apărare și protecție civilă al României poate fi văzut aici.
Finanțarea prin SAFE este disponibilă pentru perioada 2026-2030 și oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, având o dobândă redusă (maximum 3%). Astfel, România va începe rambursarea acestor sume abia din 2035, într-un interval de 30 de ani.
