Rainer Seele, CEO-ul grupului austriac OMV, compania-mamă a OMV Petrom, a declarat la Londra, cu ocazia prezentării strategiei de dezvoltare a companiei până în 2025, că recenta reglementare a ANRM potrivit căreia producătorii de gaze naturale din România vor plăti redevențe având ca preț de referință cotația medie a tranzacțiilor de pe bursa de profil de la Viena este un "nonsens".
"Principiul este un total nonsens. De ce nu prețul din Asia, care e mult mai mare? De ce un preț din afara țării? Așa, următorul pas va fi să ne raportăm la prețul de pe Lună", a spus Seele, răspunzând unei întrebări venite din partea jurnaliștilor români prezenți la eveniment.
ANRM a emis luna trecută un ordin care prevede că prețul de referință pentru redevențele datorate de producători pentru gazele naturale extrase în România va fi calculat în funcție de prețurile de tranzacționare de pe hubul CEGH Viena.
În replică, organizațiile profesionale ale producătorilor de hidrocarburi din România au arătat că reglementarea nu reflectă realitățile pieței locale și că, în condițiile în care România nu exportă gaze naturale și nicio moleculă nu ajunge în hub-ul din Baumgarten, determinarea prețului de referință pe baza indicelui CEGH nu reflectă corect valoarea gazelor naturale extrase în România și, în consecință, contravine Legii Petrolului, care prevede că redevența petrolieră este stabilită ca o cotă procentuală din valoarea producției brute extrase.
ANRM avea intenția de a modifica metodologia de stabilire a redevențelor la gaze naturale încă din primăvara anului trecut. Demersul a fost inițiat și ca urmare a unei dispuneri de măsuri dictate de Curtea de Conturi în 2012 și confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție în 2015.
Curtea de Conturi a arătat, într-un raport publicat în 2016, că Agenția a stabilit și menținut în mod defectuos acest preț de referință pentru redevențele la gaze, mai precis în dezacord cu Legea petrolului. Legea respectivă prevede că acest preț de referință se stabilește pe bază de studii de fundamentare de specialitate.
În 1998, ANRM a emis un ordin care prevedea că prețul de referință se stabilește lunar, ca echivalent valoric și al puterii calorifice pentru un coș de combustibili alternativi, cu cea mai frecventă utilizare în România, cotați pe piața internațională. Ulterior, potrivit Curții de Conturi, în 2001, Ministerul Industriilor a emis un ordin prin care se suspenda dispoziția ANRM din 1998 și se stipula că prețul de referință se calculează ca medie a prețurilor gazelor naturale din producția internă și a celor din import, ponderată cu cantitățile care compun acest amestec.
Numai că, susținea Curtea de Conturi, acest ordin al Ministerului Industriilor nu a fost publicat niciodată în Monitorul Oficial, ceea ce ar contraveni legislației în vigoare. În baza acestui ordin, ANRM a menținut suspendată prevederea din 1998 privind calculul prețului de referință pentru redevența la gaze prin raportare la cotațiile internaționale până în 2008. În 2008, ANRM a emis Ordinul nr. 21, în vigoare și în prezent, care menține suspendarea și, totodată, stabilește prețul de referință la 495 lei/mia de metri cubi, respectiv 45,71 lei/MWh.
"În concluzie, neaplicarea dispozițiilor legale și stabilirea prețului de referință al gazelor naturale extrase în România în alte condiții decât cele stabilite prin Legea petrolului nr. 238/07.06.2004 au condus la diminuarea redevenței petroliere cuvenită bugetului de stat, pentru perioada 2011-2015, cu suma estimată de 4.671.501.106,7 lei (1.390.987.220 dolari)", afirma Curtea de Conturi în raportul publicat în 2016.
