Comisia Europeană a publicat un plan de a pune capăt dependenței blocului comunitar de importurile rusești de gaze naturale, petrol și cărbune, prezentând principalele măsuri pe care le are în vedere pentru a atinge independența energetică față de Rusia, relatează Reuters.
Gazele naturale sunt folosite pentru a încălzi locuințele, produce electricitate și alimenta industria europeană. UE prezentase încă de anul trecut un plan de a-și reduce dependența față de combustibilii fosili până în 2030 dar invazia rusească din Ucraina a adăugat și o componentă geopolitică măsurilor, scrie Hotnews.ro
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În prezent Uniunea Europeană se bazează pe importurile energetice din Rusia pentru 40% din consumul său de gaze naturale și 27% pentru cel de petrol, o dependență puternică pe care UE și-a luat angajamentul să o rupă după ce președintele rus Vladimir Putin a ordonat declanșarea „operațiunii militare speciale” pe 24 februarie.
Ce prevede planul prezentat miercuri de Comisia Europeană
Energie regenerabilă și reducerea consumului
Pentru a accelera tranziția către energia verde, executivul UE propune ca 45% din energia generată la nivelul blocului comunitar să provină din surse regenerabile până în 2030, înlocuind propunerea anterioară de 40%.
În 2020 UE a obținut 22% din energia sa din surse regenerabile precum energia eoliană, solară și biomasa. Noua țintă vizează o creștere mai mult decât dublă a capacității blocului comunitar de a genera energie din astfel de surse până în 2030 și ca energia eoliană să devină principala sursă de electricitate a UE.
Pentru a atinge acest obiectiv, executivul UE a propus o lege care să simplifice obținerea licențelor pentru proiecte eoliene și solare și elimine întârzierile cu care se confruntă de ani de zile unele dintre acestea.
Țările membre vor fi de asemenea oblicate să adauge panouri solare pe clădirile publice și comerciale începând cu 2025 și pe noile locuințe începând cu 2029.
Comisia propune de asemenea o țintă obligatorie de a reduce consumul energetic al UE cu 13% până în 2030, înlocuind astfel ținta anterioară de doar 9%.
Aceste propuneri vor trebui aprobate de țările membre.
Noi surse de gaze naturale
Comisia Europeană spune că cele 155 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe care UE le importă în prezent din Rusia vor fi înlocuite în mare parte de energie regenerabilă și cu emisii reduse de carbon dar că pe termen scurt blocul comunitar este nevoit să găsească alte surse de combustibili fosili decât Rusia.
Executivul UE afirmă că va fi nevoie de aproximativ 12 proiecte de infrastructură noi de transportare a gazelor naturale și gazelor naturale lichefiate pentru a renunța la importurile rusești, mai ales în țările din centrul și estul Europei care se bazează pe gazoducte rusești.
Comisia mai spune că aceste noi conducte ar trebui să poată transporta și hidrogen regenerabil în anii următori pentru a evita subminarea obiectivelor de combatere a schimbărilor climatice.
Chiar dacă responsabile de cumpărarea gazelor naturale sunt companii private, nu UE, Bruxelles-ul lansează o schemă care să permită țărilor membre să le cumpere în comun.
Experții spun că acest lucru va fi greu de realizat și că ar putea ajuta pe termen mediu dar că nu ar soluționa o criză energetică imediată.
UE va lucra de asemenea alături de statele membre la un plan de urgență de a raționaliza consumul industriilor neesențiale în cazul în care Rusia va opri subit livrările de gaze naturale după ce Moscova a sistat exporturile către Polonia și Bulgaria luna trecută din cauza refuzului acestora de a plăti în ruble.
Finanțarea planului UE
În total, măsurile propuse de UE vor necesita investiții de 210 miliarde de euro până în 2027 și 300 de miliarde de euro până în 2030.
Din această sumă 10 miliarde de euro vor merge către infrastructura de gaze naturale și alte două miliarde pentru proiecte de a importa petrol din afara Rusiei, restul fondurilor urmând a fi alocate pentru extinderea capacităților de a produce energie regenerabilă.
Planul propus de Comisia Europeană alocă 86 de miliarde de euro pentru energia regenerabilă, 56 de miliarde de euro pentru măsuri de reducere a consumului energetic, 29 miliarde de euro pentru rețelele electrice și alte 27 pentru capacități de transportare a hidrogenului.
Banii ar urma să vină din planul de relansare post-Covid al UE care are în prezent un surplus de 225 de miliarde de euro din cauza împrumuturilor neaccesate iar Comisia le va cere statelor membre să își ajusteze planurile legate de acestea.
Comisia Europeană de asemenea vrea să obțină alte 20 de miliarde de euro din vânzarea de certificate de carbon.
