Centrele de date din România care consumă energie electrică la putere de peste 1 MW pot ajunge prin lege să recupereze și să utilizeze căldura reziduală emisă, inclusiv prin livrarea acesteia în rețele centralizate de încălzire sau răcire, potrivit unui document guvernamental analizat de Profit.ro, ce vizează alinierea legislației românești a eficienței energetice la cea europeană.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Normele UE definesc centrele de date drept structuri sau grupuri de structuri utilizate pentru găzduirea, conectarea și operarea sistemelor/serverelor informatice și a echipamentelor asociate pentru stocarea, prelucrarea și/sau distribuția datelor, precum și activitățile conexe.
″(...) sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), inclusiv centrele de date, consumă între 5-9% din totalul energiei electrice la nivel global, cu un impact considerabil asupra emisiilor de carbon.
(...) Pentru a promova dezvoltarea durabilă în sectorul TIC, în special a centrelor de date, este instituită obligația colectării și publicării datelor relevante pentru performanța energetică. Se solicită colectarea și datelor privind centrele de date cu o amprentă semnificativă, în cazul cărora măsurile în materie de eficiență pentru, respectiv, instalațiile noi sau cele existente pot duce la o scădere considerabilă a consumului de energie, la o creștere a eficienței sistemelor care promovează decarbonizarea rețelei sau la reutilizarea căldurii reziduale în instalațiile și rețelele de energie termică din apropiere.
(...) se va promova adoptarea tehnologiilor de ultimă generație pentru centrele de date, care sunt printre cei mai mari consumatori de energie electrică, contribuind astfel la un mediu tehnologic mai "verde" și mai puțin poluant″, se menționează în documentul citat.
Acesta stipulează că, până la 15 octombrie 2024 și ulterior în fiecare an, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării va trebui să solicite proprietarilor și operatorilor centrelor de date care au un necesar de energie electrică instalată pentru infrastructura tehnologiei informației de cel puțin 500 kW să pună la dispoziția publicului informații despre suprafață, putere instalată, trafic anual de date primite și transmise, cantitatea de date stocate și prelucrate, consumul de energie, utilizarea de putere, valorile stabilite pentru temperatură, utilizarea căldurii reziduale, utilizarea apei și utilizarea energiei din surse regenerabile.
Informațiile care reprezintă secrete comerciale și de afaceri vor fi protejate. Vor fi exceptate de la raportare centrele de date utilizate pentru apărare și protecție civilă sau care furnizează servicii al căror scop final este exclusiv de apărare și de protecție civilă.
″Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării se asigură că centrele de date cu o energie de intrare nominală totală care depășește 1 MW utilizează căldura reziduală sau alte aplicații de recuperare a căldurii reziduale, cu excepția cazului în care pot demonstra că acest lucru nu este fezabil din punct de vedere tehnic sau economic″, mai scrie în document.
Pentru instalațiile nou planificate sau reabilitate substanțial, fezabilitatea va fi stabilită printr-o analiză cost-beneficiu, care va lua în calcul fezabilitatea tehnică, eficiența din punctul de vedere al costurilor și impactul asupra eficienței energetice și cererii locale de energie termică, inclusiv variația sezonieră, a utilizării căldurii reziduale pentru a satisface o cerere justificată din punct de vedere economic, precum și a racordării instalației respective la o rețea de încălzire centralizată sau la un sistem de răcire centralizată eficient/bazat pe surse regenerabile de energie sau la alte aplicații de recuperare a căldurii reziduale.
Analiza va lua în considerare soluțiile de sisteme de răcire care permit eliminarea sau captarea căldurii reziduale la un nivel de temperatură utilă cu intrări.
″O evaluare a utilizării căldurii reziduale ia în considerare tehnologiile actuale. Evaluarea trebuie să țină seama de utilizarea directă a căldurii reziduale sau de actualizarea acesteia la niveluri de temperatură mai ridicate sau de ambele. În cazul recuperării căldurii reziduale la fața locului, trebuie evaluată cel puțin utilizarea schimbătoarelor de căldură, a pompelor de căldură și a tehnologiilor de transformare a căldurii în energie electrică. În cazul recuperării căldurii reziduale în afara amplasamentului, trebuie evaluate ca puncte de cerere potențiale cel puțin instalațiile industriale, exploatațiile agricole și rețelele de încălzire centralizată.
În scopul comparației, sunt luate în considerare cererea de energie termică și tipurile de încălzire și răcire utilizate de punctele cu cerere de încălzire sau de răcire din vecinătate. Comparația acoperă costurile aferente infrastructurii pentru instalația planificată și pentru cea cu care se face comparația″, relevă sursa citată.
De analiză vor fi scutite centrele de date a căror căldură reziduală este sau va fi utilizată într-o rețea de încălzire centralizată sau în mod direct pentru încălzirea spațiilor, pentru pregătirea apei calde menajere sau în alte scopuri, în clădirea sau în grupul de clădiri ori în instalațiile în care este situat centrul de date.
″Ministerul Energiei și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației elimină barierele din calea utilizării căldurii reziduale și oferă sprijin pentru adoptarea soluției căldurii reziduale în cazul în care instalațiile sunt nou planificate sau renovate″, se mai menționează în document.
Potrivit unei analize recente, bazată pe date oficiale, dacă s-ar întocmi un clasament global al consumului de energie electrică, care să includă atât marile companii de tehnologie, cât și statele, Google și Microsoft s-ar clasa peste mai mult de o sută de țări.
