„Putem face unitatea un produs rusesc în proporție de 99% - 100%, o putem implementa sub forma unui consorțiu internațional, cu implicarea maximă a furnizorilor”, a declarat Likhachev după întrevederea de la Belgrad cu președintele Serbiei, Aleksandar Vucic.
Serbia nu deține în prezent centrale nucleare, iar construcția acestora este interzisă prin lege din 1989, decizie adoptată în urma catastrofei de la Cernobîl din 1986, scrie Agerpres.
Aproximativ 70% din producția de energie electrică a Serbiei provine în prezent din centrale pe bază de cărbune, considerate poluante, în timp ce țara rămâne dependentă de importurile de gaze naturale din Rusia, precizează Reuters.
Prima centrală nucleară a Turciei este ridicată cu ajutorul Rusiei
Rusia a oferit Turciei în luna decembrie o nouă finanțare, acum de 9 miliarde de dolari, pentru centrala nucleară Akkuyu.
Este construită de compania de stat rusă Rosatom.
Ankara se așteaptă ca centrala să devină operațională în 2026
Rosatom construiește prima centrală nucleară a Turciei la Akkuyu, în provincia mediteraneană Mersin, în conformitate cu un acord din 2010 în valoare de 20 de miliarde de dolari.
Centrala trebuia să devină operațională în acest an, dar lucrările au fost amânate.
„Această finanțare va fi utilizată cel mai probabil în 2026-2027. Vor fi cel puțin 4-5 miliarde de dolari din această sursă pentru 2026 în ceea ce privește finanțarea externă”, le-a spus Alparslan Bayraktar unor reporteri locali, în cadrul unei conferințe de presă la Istanbul, potrivit unui comunicat al ministerului pe care acesta îl conduce.
Ministrul a spus că Turcia se află în discuții cu Coreea de Sud, China, Rusia și Statele Unite cu privire la proiecte nucleare în provincia Sinop și regiunea Tracia și a precizat că Ankara dorește să primească „cea mai competitivă ofertă”.
Conform lui Bayraktar, Turcia dorește să producă energie nucleară pe teritoriul său și își propune să furnizeze cifre clare privind obiectivele.
El a adăugat că Turcia se află în negocieri cu compania saudită ACWA Power pentru un pachet de energie solară de 5.000 de megawați.
„Vom finaliza acordul pentru acest proiect în primul trimestru al anului 2026, pentru 2.000 de megawați în prima fază. Vorbim despre un proiect de energie solară de 2.000 de megawați; 1.000 de megawați în Sivas și 1.000 în Taseli”, a declarat ministrul.
„Discutăm cu o altă firmă din Golf despre un proiect privind energia solară și stocarea energiei. Costul aproximativ al investiției este cuprins între 1,5 și 2 miliarde de dolari”, a adăugat Bayraktar, fără a oferi alte detalii.
În toamnă, AIEA și-a îmbunătățit previziunile privind avansul energiei nucleare până în 2050, estimând că aceasta s-ar putea dubla în cel mai optimist scenariu.
La finalul lui 2024 existau 417 reactoare nucleare în funcțiune la nivel mondial, cu o capacitate totală de 377 Gigawați (GW), potrivit unui studiu al AIEA.
Conform celui mai optimist scenariu al AIEA, această cifră ar putea crește la 992 GW până în 2050, în timp ce în conformitate cu un scenariu mai conservator ar ajunge la 561 GW, cu 50% mai mult decât în 2024.
Potrivit Agenției cu sediul la Viena, noua tehnologie a reactoarelor modulare mici (SMR) va juca un rol cheie în această extindere, reprezentând între 5% și 24% din noile capacități instalate.
În cel mai optimist scenariu al său, agenția estimează că, până în 2050, capacitatea nucleară operațională globală se va dubla, ajungând la 2,6 ori nivelul din 2024.
Din 2021, când AIEA și-a revizuit în sus proiecțiile, pentru prima dată de la accidentul de la Fukushima din 2011, previziunile au continuat să crească constant.
AIEA notează că 31 de țări au centrale nucleare, în timp ce alte 30, inclusiv Egipt, Turcia și Bangladesh, construiesc instalații nucleare pentru a genera electricitate.
Potrivit lui Grossi, unul dintre factorii care stau la baza extinderii energiei nucleare este ușurința finanțării prin intermediul băncilor și instituțiilor multilaterale.
Raportul AIEA subliniază că proiecțiile iau în considerare reactoarele operaționale, potențialele reînnoiri ale licențelor, închiderile planificate, modernizările de capacitate și proiectele de construcție planificate pentru următoarele decenii.
