Lumea se confruntă cu o criză invizibilă a calității apei care diminuează cu o treime posibila creștere economică în zonele puternic poluate și amenință bunăstarea oamenilor și a mediului, se afirmă într-un raport al Băncii Mondiale.
Raportul „Calitate necunoscută: Criza invizibilă a apei” arată, cu date și metode noi, modul în care o combinație de bacterii, ape uzate, substanțe chimice și materiale plastice absoarbe oxigenul din sursele de apă și transformă apa în otravă pentru oameni și ecosisteme. Pentru a face lumină în acest caz, Banca Mondială a compilat cea mai mare bază de date din lume despre calitatea apei culese de la stațiile de monitorizare, prin tehnologia de teledetecție și învățare automată (machine learning), scrie News.ro.
Raportul constată că, în absența unor măsuri urgente, deteriorarea calității apei va continua să blocheze progresul economic, să împiedice potențialul uman ca urmare a unor efecte grave asupra sănătății și să reducă masiv producția de alimente. Acest lucru necesită luarea unor măsuri imediate la nivel mondial, național și local împotriva acestor pericole cu care se confruntă atât țările dezvoltate, cât și țările în curs de dezvoltare.
"Absența apei curate limitează creșterea economică cu o treime și exacerbează sărăcia. Lucrăm împreună cu guvernele și alți parteneri la dezvoltarea unor politici și a unor practici care pot contribui la combaterea poluării apei, astfel încât țările să se poată dezvolta în moduri echitabile și sustenabile din punct de vedere al protecției mediului”, a precizat președintele Grupului Băncii Mondiale, David Malpass.
Atunci când Cererea de Oxigen Biologic – o măsură a gradului de poluare organică a apei și o măsură alternativă a calității globale a apei – depășește un anumit prag, creșterea PIB-ului în regiunile din aval scade cu până la o treime din cauza impacturilor asupra sănătății, agriculturii și ecosistemelor.
Un factor care contribuie semnificativ la calitatea slabă a apei este azotul, care, utilizat ca îngrășământ, ajunge în cele din urmă în cursul apelor, lacuri și oceane unde se transformă în nitrați. Expunerea timpurie a copiilor la nitrați afectează creșterea acestora și dezvoltarea creierului lor, afectând sănătatea acestora și potențialul de dezvoltare al acestora la vârsta adultă. Scurgerea și deversarea în apă a fiecărui kilogram suplimentar de îngrășământ pe bază de azot pe hectar poate mări nivelul de oprire a creșterii în copilărie cu până la 19% și poate reduce dezvoltarea viitorului adult cu până la 2%, în comparație cu cei care nu sunt expuși.
Raportul constată, de asemenea, că pe măsură ce salinitatea apei și a solului crește din cauza secetelor intense, a furtunilor și exploatării intensive a rezervelor de apă, producția agricolă scade. Lumea pierde, din cauza apei saline, în fiecare an alimente suficiente pentru a hrăni 170 de milioane de oameni – echivalentul populației Bangladeshului.
Raportul recomandă o serie de măsuri pe care le pot lua statele pentru îmbunătățirea calității apei. Acestea includ: politicile și standardele de protecție a mediului; monitorizarea precisă a factorilor poluatori; sisteme eficiente de aplicare a legilor și reglementărilor în domeniu; o infrastructură de epurare a apelor sprijinită de stimulente pentru investițiile private, și comunicarea unor informații corecte și precise către gospodării pentru a atrage implicarea cetățenilor.
Raportul a fost parțial finanțat de Global Water Security & Sanitation Partnership, un Fond Fiduciar cu mai mulți donatori din cadrul Water Global Practice a Băncii Mondiale.
