Costurile estimate ale proiectului major al Primăriei Capitalei, de reabilitare a peste 200 de kilometri de conducte de transport al agentului termic operate de Termoenergetica, urmașa falimentarei RADET, proiect pentru care municipalitatea se pregătește să solicite fonduri UE, au fost majorate cu peste 33%, de la 994,3 milioane lei la 1,32 miliarde lei (fără TVA, 1,57 miliarde lei cu tot cu TVA), în primul rând ca urmare a majorării salariului minim în industria de construcții prin celebra OUG nr. 114/2018, care a sporit costurile de personal ale contractorilor, se arată într-un document al Primăriei.
În plus, la începutul anului, se pleca de la premisa că proiectul de reabilitare a conductelor, pe o lungime de traseu de peste 106 kilometri ce include 25 de obiective, va fi implementat de către entitatea rezultată din fuziunea Electrocentrale București (ELCEN), principalul furnizor de agent termic al RADET, cu operatorul sistemului centralizat de termoficare al municipalității (inițial RADET, ulterior Energetica, în prezent Termoenergetica). Astfel, analiza cost-beneficiu a proiectului de reabilitare se baza pe cheltuielile și veniturile estimate ale entității rezultate din fuziune, fuziune care însă nu s-a mai realizat.
În consecință, inclusiv la recomandarea Comisiei Europene, analiza cost-beneficiu a reabilitării conductelor de termoficare din București a trebuit să fie refăcută, strict pe baza datelor Termoenergetica, scoțând din calcul ELCEN. Diferența majoră este că, în scenariul actual, prețul producției de energie termică a ELCEN nu mai este un cost intern al preconizatei entități rezultate din fuziunea ELCEN-Termoenergetica, ci unul extern, pe care Termoenergetica îl plătește către ELCEN, iar veniturile ELCEN nu se mai adună la cele ale entității menționate.
O altă cauză a revizurii în creștere a costurilor estimate ale proiectului de reabilitare a conductelor de termoficare din București a fost că s-a constatat că este nevoie de înlocuirea tuturor plăcilor de acoperire a galeriilor de termoficare vizitabile, în număr total de peste 38.000. "La decopertările efectuate s-a constatat faptul că plăcile de acoperire ale galeriei se aflau într-un stadiu avansat avansat de degradare (degradarea betonului și/sau dispariția betonului de acoperire în zona armăturilor corodate, corodarea armăturilor până la dispariția totală a acestora). Degradările la care facem referire s-au datorat umidității permanente produse de pierderile tehnologice de apă în prezența unor temperaturi mari. Pentru asigurarea rezistenței și stabilității construcției (galeriei de termoficare), s-a adoptat soluția de dezafectare a plăcilor prefabricate, grav degradate, și înlocuirea lor cu plăci noi, identice cu cele demolate din punct de vedere geometric și structural", se relatează în document.
În conformitate cu legislația europeană, costurile investiționale, dar și cele de operare și de întreținere a proiectelor de termoficare finanțate prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM), pe care Primăria Capitalei vrea să-l acceseze pentru reabilitarea conductelor fostei RADET, trebuie recuperate prin tarifele plătite de consumatori.
Pentru respectarea cerinței de recuperare a costurilor, Primăria a făcut un studiu estimativ privind evoluția prețului de facturare a gigacaloriei în București în perioada 2020-2044. Din studiu rezultă că acest preț, stabilit de Primărie, ar putea fi majorat încă de anul viitor. De exemplu, pentru gospodăriile populației, se estimează o creștere cu 6,2% în 2020, de la nivelul actual de 137 lei/Gcal fără TVA la 145,52 lei/Gcal fără TVA. Ulterior, documentul estimează că prețul pentru consumatorii casnici va ajunge la 236,39 lei plus TVA în 2030 și va depăși 300 lei începând din 2043.
"Tariful înregistrează o creștere medie anuală de 7% până în anul 2030, ulterior această creștere fiind de aproximativ 2% anual", se menționează în document.
Primăria arată că tarifele de facturare pentru gospodării se încadrează în nivelurile de suportabilitate, "evident în condițiile în care se acordă subvenții".
"În scenariul în care proiectul (de reabilitare a conductelor – n.r.) nu se realizează, pierderile totale ar fi de circa 44%, iar tarifele ar depăși nivelurile de suportabilitate. În ambele scenarii, gradul de suportabilitate este depășit la nivelul tarifului integral, rezultând astfel un necesar de subvenționare a prețului gigacaloriei pe întreg orizontul previzionat. În această situație, PMB trebuie să găsească soluții pentru a putea asigura suportabilitatea serviciului de alimentare cu agent termic pentru populația din Municipiul București. Se impune precizarea că prețul care urmează să fie plătit de populația din Municipiul București este hotărât de Consiliul General al Municipiului București. Pentru asigurarea suportabilității prețului gigacaloriei pentru gospodăriile cu venit minim din Municipiul București pot fi acordate ajutoare de încălzire, atât de la bugetul de stat, cât și de la bugetul local, conform Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune", precizează sursa citată.
