Proiectul de lege care interzice debranșările de la sistemele centralizate de încălzire de tip RADET și instalările de centrale termice individuale de apartament în arealele declarate de primării ca fiind zone unitare de încălzire prin astfel de sisteme centralizate, dar reduce și TVA-ul pe căldura și apa caldă livrate populației de la 19% la 5%, a fost trimis în plenul Camerei Deputaților pentru votul final de către Comisia de Industrii a Camerei cu un amendament care îngreunează debranșările și în afara zonelor unitare.
Astfel, în raportul favorabil proiectului pe care l-a adoptat, Comisia a inclus un amendament prin care s-a revenit la forma inițială a draftului de act normativ, retrimisă Parlamentului spre reexaminare de președintele Iohannis în august anul trecut, respectiv la prevederea că, pentru debranșarea totală a instalațiilor interioare de încălzire și apă caldă menajeră ale unui utilizator de tip condominiu care nu se află în zona unitară de încălzire prin sistem centralizat de alimentare cu energie termică, este nevoie de acordul scris al tuturor membrilor asociației de proprietari, exprimat prin vot în cadrul adunării generale.
Forma adoptată anterior de Senat prevedea că, pentru debranșarea totală a unui bloc neaflat într-o zonă unitară de încălzire, este suficient un vot majoritar în acest sens în adunarea generală a asociației de proprietari.
Potrivit unui alt amendament adoptat de Comisia de industrii, reducerea TVA-ului pe căldura și apa caldă livrate populației de la 19% la 5% urmează să intre în vigoare în termen de 6 luni de la publicarea legii în Monitorul Oficial, în eventualitatea în care ea va trece de votul final din plenul Camerei Deputaților. Varianta inițială prevedea data de 1 ianuarie 2019, ratată demult din cauza prelungirii și întârzierii procedurii parlamentare asupra proiectului.
Deputații din Comisia de Industrii au respins un amendament propus de USR, potrivit căruia în cazul în care serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat nu poate fi asigurat din motive neimputabile consumatorului de energie termică o perioadă mai mare de 72 de ore, consumatorul se poate deconecta/debranșa deîndată, chiar dacă se află într-o zonă unitară de încălzire în sistem centralizat, cu acordul scris al asociației de proprietari și anunțând furnizorul de energie termică și autoritatea publică locală în termen de 30 de zile de la deconectare/debranșare.
Plenul Camerei Deputaților a retrimis proiectul de lege la Comisia de Industrii în vara acestui an, pentru raport suplimentar, după ce PSD rămăsese singurul susținător al inițiativei legislative. Inițial, în vara anului trecut, înainte să fie retrimis în Parlament pentru reexaminare de către președintele Klaus Iohannis, proiectul de lege fusese aprobat în plen cu votul pozitiv al tuturor grupurile parlamentare din Camera Deputaților, cu excepția UDMR. Deputații Opoziției de atunci, respectiv cei de la PNL, USR și PMP, votaseră și ei "pentru".
Proiectul de lege a fost adoptat inițial de Camera Deputaților, cameră decizională, în vara anului trecut, însă președintele Klaus Iohannis l-a trimis spre reexaminare în august 2018. Președintele arăta că interdicția debranșării în anumite zone îi poate prejudicia atât pe locuitori, cât și companiile ce activează în domeniul soluțiilor de energie termică alternative celor centralizate.
Principala prevedere a proiectului este că debranșările de blocuri și deconectările de apartamente de la sistemele centralizate municipale de termoficare (SACET) nu vor mai fi permise decât în afara arealelor din localități decretate de primării ca fiind zone unitare de încălzire prin astfel de sisteme centralizate.
Pe 22 noiembrie, Primăria Capitalei anunța că 250 de blocuri din București nu beneficiază de apă caldă și căldură deoarece, odată cu răcirea vremii, a început procesul de încărcare a sistemului, iar punctele termice de la capătul rețelei se încarcă mai greu, nefiind vorba de avarii. Ulterior, pe 23 noiembrie, un cazan vechi de 60 de ani a explodat la CET Grozăvești, lăsându-i aproape fără căldură și apă caldă pe locuitorii din sectoarele 1 și 5 ale Capitalei.
După cum a relatat în exclusivitate Profit.ro, RADET consideră că, pentru îmbunătățirea alimentării cu căldură și apă caldă a locuitorilor din zonele Colentina-Fundeni și Pipera-Aviației, printre cele mai deficitare la acest capitol, este necesară construirea a două centrale noi în cogenerare de înaltă eficiență, câte una în fiecare dintre cele două cartiere menționate, cu capacități instalate de minimum 55 MWt, respectiv 40 MWt.
Introducerea în legislația primară a interdicției de debranșare și deconectare de la sistemele centralizate de încălzire vine după ce, în 2016, instituția Avocatului Poporului a atras atenția că, prin elemente de legislație secundară, se impun restricții suplimentare la debranșări și deconectări, care adaugă la legea primară și limitează nelegitim libertatea individuală de alegere a sistemului de încălzire. Instituția se referea la anumite prevederi din Regulamentul-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică, valabil din 2007.
Avocatul Poporului nu se opunea ca atare acestor restricții suplimentare, ci recomanda includerea lor în Legea serviciului public de alimentare cu energie termică. Instituția se referea expres inclusiv la interdicția de debranșare din zonele unitare de încălzire centralizată decretate de primării, acuzând că aceasta nu este prevăzută de legea energiei termice.
Numărul de localități din România care se alimentează cu energie termică prin sisteme centralizate de încălzire s-a redus cu 85% din 1989 până la jumătatea anului trecut, de la 315 la doar 47. De asemenea, din 2008, circa jumătate de milion de apartamente din întreaga țară s-au debranșat de la încălzirea centralizată.
Riscul debranșărilor este ca "prizoniere" ale sistemelor centralizate de încălzire să rămână în special persoanele cu venituri mici, care, deși nemulțumite de serviciile regiilor locale de termoficare, nu își pot permite costurile inițiale mari ale investiției presupuse de instalarea unui sistem alternativ individual de încălzire a locuinței. Scăderea numărului de clienți reduce eficiența sistemelor și încasările operatorilor SACET, respectiv capacitatea acestora de a investi în întreținerea, repararea și recondiționarea rețelelor de transport și distribuție a energiei termice. Astfel că cercul vicios se perpetuează: clienții se debranșează nemulțumiți de calitatea furnizării căldurii și apei calde, respectiv de întreruperile dese și lungi, iar scăderea numărului de consumatori face și mai dificilă sporirea calității serviciilor, din cauza diminuării veniturilor disponibile pentru investiții.
