Concernul turc Borusan Mannesmann este decis să intre pe piața românească de oțel, fiind unul dintre cei șapte concurenți care au depus oferte pentru furnizarea de material tubular pentru viitorul gazoduct BRUA, contract estimat la 238 milioane euro, TVA inclusă, în cadrul licitației relansate în luna mai de Transgaz.
Nu este prima dată când concernul turc anunță intrarea pe piața românească, în urmă cu 7 ani arătându-se extrem de interesat de participarea la construcția unui alt gazoduct, Nabucco, proiect eșuat între timp.
Reprezentantul pipeline Borusan Manesma Romania, Nazmi Dugan, a declarat că Borusan Mannesmann e gata să livreze țeava pentru conducta BRUA. “Borusan ar putea furniza pana la 110.000 tone de țeava pentru BRUA. Proiectul ar putea reprezenta o mare oportunitate pentru companie pentru a intra pe piața românească.”, se precizează într-un comunicat al companiei.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Avâd o experiență de 60 de ani, Borusan Mannesmann se laudă cu o capacitate anuală de producție de 1,4 milioane tone, în cele 5 fabrici amplasate pe 3 continente: Gemlik ERW, Gemlik SAWH, Halkali (Turcia), Vobarno (Italia) si Huston (TX-SUA).
„Producerea de țeavă din otel reprezinta principala afacere a Grupului Borusan, un conglomerat compus din 15 companii răspândite pe patru industrii diferite: oțel, distribuție, logistică și energie”, se precizează în comunicat.
Profit.ro a anunțat că pe 9 mai, Transgaz a reluat o licitație lansată în decembrie anul trecut și suspendată în aprilie, pentru achiziția de material tubular pentru BRUA, contract estimat la 238 milioane euro, TVA inclusă. Operatorul sistemului național de transport gaze a primit 7 oferte la această licitație. Unul dintre ofertanți este combinatul siderurgic ArcelorMittal Galați, având ca subcontractanți firmele Sara SRL din Buzău, Corinth PipeWorks Pipe Industry din Grecia și Izostal din Polonia. Transgaz a mai primit oferte 4 oferte din Turcia, de la consorțiile Borusan Mannesman-Noksel Celik și Urman Celik-Emek Boru-Cis Gaz SRL-Valro Trade SRL (ultimele două din România), precum și de la firmele Erciyas Celik și Toscelik Spiral. La licitație s-au înscris și două companii din România, respectiv TMK Artrom Slatina, deținută de grupul rus TMK, și Moldocor Piatra Neamț a omului de afaceri Mihai Bătrânu, cea din urmă având ca terț susținător compania din China Zhongyou BSS (Qinhuangdao) Petropipe, parte a grupului China National Petroleum Corporation, controlat de statul chinez.
Licitația lansată de Transgaz este una controversată, directorul general al ArcelorMittal Galați, Bruno Ribo, sugerând, într-un interviu acordat News.ro, că se teme de concurență neloială la această licitație. “Atunci când imporți țeavă din China, este ca și cum ai importa oțel din China, iar acest oțel produs în China nu este încărcat de taxele pe care noi le plătim pentru energie, nu este încărcat cu taxa de cogenerare pe care noi o plătim. Este foarte dificil să te bați în aceste condiții cu astfel de producători. Există o distorsiune între noi (producătorii europeni - n.r.) și competiția care vine din afara Europei. Noi doar sugerăm ca decidenții politici, cei care iau deciziile, să folosească din plin arsenalul măsurilor care pot fi luate din punctul de vedere al Uniunii Europene”, a spus Ribo, în interviul acordat News.ro. În cazul licitațiilor pentru proiectele de infrastructură, există o directivă europeană, transpusă în legislația românească din 2016, care permite stabilirea, la marile proiecte de infrastructură, a unui prag de 51% a produselor ca trebuie fabricate în Uniunea Europeană sau în țări care au un tratament reciproc cu UE.
Proiectul BRUA a apărut după eșecul Nabucco (prin intermediul căruia spera Borusan să intre pe piața românească în 2010) și presupune dezvoltarea unei capacități de transport gaze naturale între punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria (la Giurgiu) și Ungaria (Csanadpalota), prin construirea unei noi conducte. BRUA va străbate teritoriul României pe o distanță de 528 de kilometri, de la sud, din județul Giurgiu, spre vest, traversând județele Teleorman, Dâmbovița, Argeș, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraș-Severin, Timiș și Arad. Noul gazoduct va avea o capacitate maximă de livrare de gaze de 1,5 miliarde de mc/anual spre Bulgaria și 4,4 miliarde de mc/anual spre Ungaria.
