Berlinul a pierdut un apelul la Curtea Europeană de Justiție pentru anularea unei decizii a unei isntanțe inferioare de limitare a accesului Gazprom la conducta OPAL, care leagă gazoductul Nord Stream al producătorului rus de gaze de Germania, transmite Reuters.
Cea mai înaltă instanță europeană a menținut decizia justiției, dând câștig de cauză Poloniei, care consideră că dependența Europei de gazele rusești reprezintă un risc pe ntru securitatea regională și care și-a diversificat furnizorii cumpărând gaze naturale lichefiate (GNL) din Statele Unite și alte țări, scrie News.ro.
Cazul face parte dintr-o dispută de lungă durată cu privire la aprovizionarea din Rusia, care pune Germania în opoziție cu Polonia și alte state foste comuniste din estul Europei.
Conducta OPAL, de 470 km, care leagă Nord Stream 1 de rețelele de gaze europene terestre, se întinde din nordul Germaniei către Republica Cehă și are o capacitate anuală de 36 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Firmele poloneze de gaze au lansat un proces împotriva OPAL după pierderea unor volume de tranzit și venituri, în urma deschiderii Nord Stream 1 în 2011. Companiile au intentat procesul în 2016, când planurile Gazprom de a dubla capacitatea de export de gaze către Germania prin Nord Stream 2 s-au intensificat.
Nord Stream 2, care are o secțiune care se desfășoară pe sub Marea Baltică, ar ocoli conductele care traversează Ucraina, care a câștigat taxe de tranzit valoroase din partea companiei.
Polonia a declarat că nu intenționează să extindă un acord de furnizare de gaze cu Gazprom, la expirarea celui existent, în 2022, iar alte state din Europa de Est au fost și ele deranjate când Rusia a anexat Crimeea în 2014, în disputa cu Ucraina.
Germania a făcut recurs la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu sediul în Luxemburg, după ce în 2019 un tribunal inferior a anulat decizia UE de a lăsa Gazprom să crească livrările de gaze prin conducta OPAL.
Anularea decizziei UE de către instanța inferioară a urmat, de asemenea, unei contestații poloneze la decizia luată de Comisia Europeană.
În cel mai recent caz, Curtea de Justiție a respins argumentele Germaniei potrivit cărora ”solidaritatea energetică” era mai degrabă un concept politic decât o problemă juridică, spunând că Comisiei i se cerea să examineze posibilele riscuri pentru securitatea aprovizionării cu gaze pe piețele UE.
"Legalitatea oricărui act al instituțiilor UE care se încadrează în politica energetică a Uniunii Europene trebuie evaluată în lumina principiului solidarității energetice", au spus judecătorii. Hotărârea din caz, cunoscută sub numele de C-848/19 P Germania / Polonia, este puțin probabil să modifice fluxul livrărilor Gazprom prin OPAL, care a fost deja redus înainte ca instanța să se pronunțe.
Gazprom Export, divizia de export a grupului rus Gazprom, a afirmat într-un comunicat că regretă decizia instanței de joi, chiar dacă nu este parte directă în dispută.
OPAL Gastransport, cu sediul în orașul german Kassel, a mai spus că regretă decizia instanței și că piața unică a UE nu este dezavantajată prin utilizarea deplină a capacităților de transport ale OPAL.
"Nu a fost luată în mod expres o decizie cu privire la faptul dacă Polonia a fost afectată efectiv de utilizarea deplină a OPAL de către diferiți expeditori", a spus firma.
