Transelectrica vrea să fie exceptată de la liberalizarea pieței de energie transfrontalieră impusă de Regulamentul 943/2019 al Parlamentului European, potrivit căruia “operatorii de transport și de sistem nu limitează volumul capacității de interconectare care urmează a fi pusă la dispoziția participanților la piață pentru a rezolva o congestie în interiorul propriei lor zone de ofertare sau ca modalitate de a gestiona fluxurile din tranzacțiile interne ale zonelor de ofertare”. Transelectrica susține că respectarea pragului minim de 70% din capacitatea de transport transfrontalieră ar conduce la creșterea riscului privind încălcarea limitelor de siguranță în funcționarea Sistemului Energetic Național (SEN) în timp real.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a redactat un proiect de ordin în acest sens, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2020, numai că, pentru a putea intra în vigoare, trebuie consultate autoritățile de reglementare din statele membre ale regiunii, și anume Ungaria și Bulgaria.
Ceea ce foarte probabil se va și întâmpla, pentru că, potrivit Transelectrica, aproape toți ceilalți operatori de sistem din regiunea europeană de calcul de capacitate din care face parte România (CCR Core) solicită derogări similare. Unul din motive: nu au deocamdată infrastructura IT necesară implementării prevederilor Regulamentului. Astfel, au cerut astfel de derogări operatorii din Austria, Belgia, Croația, Cehia, Franța, Ungaria, Olanda, Polonia și Slovacia. Singurii care nu au cerut sunt operatorii germani, precum și cei din Slovenia și Luxemburg.
Potrivit Regulamentului european, “la cererea operatorilor de transport și de sistem dintr-o regiune de calcul al capacităților, autoritățile de reglementare relevante pot acorda o derogare), pentru motive previzibile, în cazul în care este necesară pentru menținerea siguranței în funcționare.
Astfel de derogări, care nu vizează restricționarea capacităților deja alocate, se acordă pentru durate de câte maximum un an sau, dacă amploarea derogării se diminuează semnificativ după primul an, pentru maximum doi ani. Amploarea unor astfel de derogări este limitată strict la ceea ce este necesar pentru menținerea siguranței în funcționare și evită discriminarea între schimburile interne și interzonale”.
Și mai important însă, Regulamentul prevede ca, înainte de acordarea unei derogări, autoritatea de reglementare competentă consultă autoritățile de reglementare din alte state membre care fac parte din regiunea de calcul al capacităților afectată. “În cazul în care o autoritate de reglementare nu este de acord cu derogarea propusă, ACER (asociația europeană a reglementatorilor) decide dacă derogarea ar trebui să fie acordată. Justificarea și motivele care stau la baza derogării se publică”.
Transelectrica invocă, pentru motivarea refuzului de a oferi spre licitație minim 70% din capacitatea de transport transfrontalieră faptul că a are o metodologie de calcul proprie, care nu este conformă cu un alt Regolament european, 1222/2015.
Metodologia Transelectrica se bazează pe un mecanism lunar de alocare, convenit între ambii operatori de sistem (cu cel din Ungaria de exemplu), în timp ce recomandarea ACER este ca mecanismul să se bazeze pe rezultatele licitațiilor zilnice de pe piața pentru ziua următoare și de pe piața intraday.
În plus, susține Transelectrica, o situație specială se înregistrează în relația cu cele două state membre, Bulgaria și Ungaria. Atât România, cât și Bulgaria sunt interconectate cu Serbia, schimburile de pe granița româno-bulgară fiind influențate direct de cele de pe granițele româno-sârbe, respectiv bulgaro-sârbe. Similar în cazul schimburilor de pe granița română-maghiară, care sunt influențate de schimburile de pe granițele maghiaro-ucrainene și româno-ucrainene.
