Estimările care au susținut că nivelurile stocurilor de gaze sunt insuficiente pentru această iarnă, printre care cele ale directorului Transgaz, șefului Engie și președintelui comisiei parlamentare de anchetă ANRE au fost indirect infirmate de Weather Company, care, potrivit Platts, anticipează o iarnă blândă pentru Europa Continentală.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Weather Company și-a revizuit în această săptămână estimările, noul scenariu susținând că temperaturile din regiunile nordice și sudice ale Europei din decembrie, ianuarie și februarie vor fi mai mari decât mediile sezoniere normale. Singura excepție este Marea Britanie, unde este anticipată o iarnă mai friguroasă decât una normală.
Platts susține că, dacă se va adeveri, situația va influența negativ cererea de gaz și, implicit, prețurile gazelor pe Vechiul Continent.
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
Temperaturile de iarna trecută au înregistrat o scădere importantă în lunile ianuarie și februarie, ceea ce a condus la o creștere considerabilă a prețurilor gazelor naturale în special în sudul Europei și la majorarea importurilor de gaz natural lichefiat în sudul Franței și Spania.
În România, efectul s-a simțit în special pe piața spot a anergiei electrice, unde au fost intervale orare în care prețul unui MWh aproximativ 700 de lei.
Cele trei ierni anterioare celei din 2016-2017 au fost caracterizate în cea mai mare parte de vreme caldă, umedă și vântoasă, fapt ce a condus la o scădere a prețului gazelor, dar și al energiei electrice, pe întreg continentul.
“Aplicarea diferitelor modele climatice au condus la concluzia că vom avea o nouă iarnă blândă în Europa. Chiar dacă ne așteptăm, mai ales în jumătatea de vest a Europa, la mici perioade de vreme mai rece în special la începutul iernii, nu credem că iarna aceasta, în totalitatea sa, va fi deosebit de rece ", a declarat meteorologul-șef al companiei meteorologice, Todd Crawford, citat de Platts.
Weather Company anticipează totodată ca precipitațiile să fie mai mari decât cele normale în nordul Europei, dar sub normal în sudul Europei. Acest lucru ar putea avea avea un impact negativ asupra nivelurilor apelor în țările cu o producție importantă de energie hidro, cum ar fi Italia, Franța și Spania.
Lacurile de acumulare din Franța se aflau la doar la 58% din capacitatea totală de stocare la jumătatea lunii noiembrie, cel mai scăzut nivel din 2009, în timp ce în Spania ele se situau la cel mai scăzut nivel din 2011, de doar 52%.
Potrivit ministrului Energiei, Toma Petcu, în România rezervele de apă din lacurile de acumulare sunt deja cu peste 10% mai ridicate față de nivelul stabilit prin programul de iarnă.
Volumul de gaz înmagazinat în 2017, cu 1,6% mai mare decât cel din iarna trecută, considerată geroasă
În ceea ce privește gazele, ministrul a afirmat că, deși consumul de gaz din România a scăzut, pentru că au dispărut unii consumatori mari, anul acesta a fost înmagazinat cu 1,6% mai mult.
“Se tot pune problema dacă ne ajung aceste gaze! Răspunsul este simplu: Da, ne ajung! Pe de altă parte, în spațiul public au apărut o serie de declarații alarmiste cum că, la iarnă, România va trebui să importe gaze. Mă mir că în 2017 există oameni care se declară îngroziți de acest lucru. Totuși, România importă de zeci de ani gaze naturale, în mod special iarna, în vârfuri de consum”, a afirmat Petcu, citat de Agerpress.
Potrivit ministrului, România nu poate extrage din zăcăminte mai mult de 30 de milioane de metri cubi, iar din depozite alte 26 de milioane de metri cubi zilnic. Într-o zi normală de iarnă, în România se consumă aproximativ 50 de milioane de metri cubi de gaze naturale, sub valoarea de 56 de milioane disponibilă la nivel intern.
“Desigur, sunt și perioade foarte friguroase, cu temperaturi de minus 20 grade, mai multe zile consecutive. În astfel de situații consumurile cresc și pot ajunge la aproximativ 75 de milioane metri cubi. Aici discutăm de importuri. Iar furnizorii interni au anunțat că, pentru iarna aceasta, au încheiat deja contracte de import”, a afirmat Petcu.
Cine profită de pe urma unui volum ridicat de gaze înmagazinate?
Interesant este că iarna trecută, geroasă, deși volumul depozitat a fost de 2,2 miliarde metri cubi, la finalul iernii, în depozite mai existau, potrivit noului președinte ANRE, Dumitru Chiriță, 480 milioane metri cubi, neutilizați. Pentru că taxa de înmagazinare scumpește artifical prețul gazelor interne în raport cu cele de import. Iar furnizorii preferă în acest context să consume gazele înmagazinate de ei prin ordin ANRE (1,7 miliarde metri cubi), iar cererea suplimentară să o alimenteze din importuri, mai ieftine. Iar situația se repetă an de an.
Pledoariile deputatului PSD Iulian Iancu, președinte al comisiei parlamentare de anchetă ANRE, ale șefului Transgaz sau ale celui al Engie pentru depozitarea unei cât mai mari cantități de gaze au un oarecare sens din punct de vedere al siguranței alimentării (într-o iarnă geroasă, doar!), însă nu și din punct de vedere comercial. Dacă România va traversa o iarnă blândă, cum anticipează Weather Company, furnizorii de gaze vor fi nevoiți să achite și taxa de depozitare de 28 lei/MWh, încasată de Romgaz.
Prețul va fi raportat la ANRE, care va fi nevoită să-l recunoască și apoi să le aprobe furnizorilor (în rândul cărora se numără și Engie, condusă de Stab) noile tarife majorate, achitate de consumatori. Cu alte cuvinte, cu cât capacitatea de gaze înmagazinată este mai mare cu atât mai scump va fi gazul pentru consumatorii finali. În plus, ar putea fi afectați și producătorii interni, care își vâd prețul majorat artificial cu 28 de lei/MWh. Acesta devine necompetitiv în raport prețul gazului de import furnizat de Gazprom, care poate beneficia de această conjunctură. Gazele ar putea rămâne nevândute (dacă furnizorii preferă să apeleze la importuri) și stocate până-n primăvară, când toată lumea va încerca să scape de ele, asumându-și în integralitate costul taxei de înmagazinare, care evident nu va fi recuperat.
Beneficiara principală a unui volum mai ridicat de gaze depozitat este compania majoritară de stat Romgaz, aceasta fiind singura din țară care operează prin Sucursala Ploiești, șase depozite de înmagazinare de gaze: Bilciurești, Urziceni, Bălăceanca, Ghercești, Sărmășel și Cetatea de Baltă. Și implicit beneficiara “bonusului” de 28 de lei pe MWh adus de taxa de înmagazinare!
Transgaz ar avea motivele sale pentru a critica volumul “necorespunzător” de gaze înmagazinate, pentru a putea da vina pe presiunea scăzută din rețea, în special cea din București și localitățile învecinate. Astfel, nu subdimensionarea rețelei și investițiile neefectuate de Transgaz vor fi responsabile pentru presiunea scăzută la gaze, ci volumul redus înmagazinat, care conduce la o presiune scăzută de extracție.
