Deputatul PSD Iulian Iancu, conducătorul Comisiei de Industrii din Camera Deputaților, susține, într-o scrisoare adresată președintelui Camerei, totodată șeful PSD, Liviu Dragnea, că producătorii de gaze din România, în special cei care dețin concesiuni gazeifere offshore în Marea Neagră, au solicitat să-și valorifice integral producția în afara burselor centralizate românești, prin contracte bilaterale pe termen lung și contracte de export, ceea ce, în opinia lui Iancu, ar spori dependența României de importul de gaze de la gigantul rus de stat Gazprom. Iancu i-a cerut lui Dragnea să solicite CSAT să analizeze implicațiile situației asupra securității naționale.
Iancu i-a solicitat acest lucru lui Dragnea în contextul dezbaterilor și polemicilor pe marginea OUG nr. 64/2016 a Guvernului Cioloș, prin care a fost liberalizat prețul de achiziție al gazelor din producția internă și a dispărut obligația producătorilor de a pune cu prioritate la dispoziție, din producția proprie, gazele necesare alimentării consumatorilor casnici și CET-urilor care generează energie termică pentru sistemele centralizate municipale de încălzire.
OUG respectivă prevede că producătorii interni de gaze sunt obligați să-și comercializeze 30% din producție pe bursele centralizate locale, măsură sprijinită și de actualul Guvern, potrivit declarațiilor recente ale ministrului Energiei, Toma Petcu. Comisia de Industrii de la Cameră vrea ca procentul respectiv să fie de 70%, după ce, la un moment, intenționase să ridice la 100% cota obligatorie de tranzacționare pe burse a producției interne de gaze.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În scrisoare, Iancu îi cere lui Dragnea să solicite analizarea, în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), a implicațiilor acestei situații asupra securității naționale, precum și asupra siguranței în funcționare a sistemului energetic național.
"(...) vă reamintesc că România nu-și poate acoperi consumul de gaze naturale din producția internă în perioadele de vârf de consum și că depindem de o singură sursă de import gaze naturale, respectiv Gazprom. Exportul de gaze naturale din producția internă mărește dependența de importul gazelor naturale de la Gazprom și în aceste condiții se impune o analiză atentă asupra posibilităților de diversificare a importului și de asigurare permanentă a cantităților fizice necesare consumului intern, obținute în condiții de transparență, nediscriminare și concurență", se menționează în document.
În sursa citată se menționează că această analiză se impune și pentru consolidarea unui preț de vânzare unitar al României privind exportul de gaze naturale, cu atât mai mult cu cât Comisia Europeană a atenționat România, prin scrisori trimise de președintele Jean-Claude Juncker și ale comisarului european pentru Energie și Mediu Miguel Arias Canete, să elimine barierele fizice și comerciale la exportul de gaze naturale.
Comisia a declanșat încă de anul trecut o anchetă pe această temă, fiind vizate companiile românești Transgaz, Romgaz și OMV Petrom, suspectate că au obstrucționat exportul de gaze către UE. În mod ciudat, Iulian Iancu acuză acum OMV Petrom că a făcut presiuni în sens invers, pentru eliminarea restricțiilor la exportul de gaze din producția internă.
Astfel, Iulian Iancu declara încă de la finalul lunii trecute că va supune atenției CSAT , în nume propriu, eliminarea restricțiilor la exportul de gaze, avizată de Guvern, susținând că Executivul a acționat astfel la presiunea OMV și a Comisiei Europene.
"Când a fost dată OUG nr. 64/2016, motivația a fost eliminarea restricțiilor la export. OMV s-a dus la CE și s-a plâns că, prin prevederea că gazul extras din România este destinat cu prioritate consumatorilor interni, le limităm posibilitatea de a exporta. Comisia Europeană le-a dat dreptate. Nu a interesat pe nimeni faptul că «dacă dai la export, atunci de unde imporți?». Nouă, mai exact mie, ni s-a reproșat că, prin obligativitatea tranzacționării producției pe bursă, transparent, descurajăm investițiile în Marea Neagră și că încurajăm importurile de la Gazprom. Dacă, însă, noi dăm drumul la export în procentele pe care ei le doresc vom ajunge la mâna importurilor, la mâna rușilor", spunea Iancu, în fața colegilor săi de Comisie.
"În cadrul memorandumului semnat astăzi, toate țările au convenit și s-a stabilit foarte clar că va fi o interconectare pe reverse-flow, adică în ambele sensuri, în toate cele patru state. Inclusiv între Ungaria și Austria s-a stabilit că va fi această interconectare pe reverse-flow și Austria și-a luat angajamentul că va finaliza în termen faza I, la fel și Ungaria și Bulgaria, iar pentru faza a II-a toate cele patru state și-au asumat că vor derula acest proiect și vor duce la final realizarea lui în parametrii stabiliți", a mai spus ministrul român.
Asta după ce, la sfârșitul lunii iulie, Transgaz a informat, într-un comunicat de presă, că gazoductul BRUA nu va mai traversa Ungaria și nu va mai ajunge în Austria, operatorul sistemului de gaze din această țară, FGSZ, propunând ca volumul de gaze care ar proveni dinspre Romania să fie distribuit din Ungaria înspre Slovacia, Ucraina, Croația sau Serbia.
Ministerul Energiei a emis în martie autorizația de construire pentru proiectul secțiunii românești a gazoductului Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA), care va interconecta rețelele de transport de gaze naturale din cele patru state, investiție estimată la 560 milioane euro, din care 179 milioane euro vor fi acoperiți de UE. Lucrarea ar trebui finalizată în 2019.
Proiectul BRUA a apărut după eșecul Nabucco și presupune dezvoltarea unei capacități de transport gaze naturale între punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria (la Giurgiu) și Ungaria (Csanadpalota), prin construirea unei noi conducte. BRUA va străbate teritoriul României pe o distanță de 528 de kilometri, de la sud, din județul Giurgiu, spre vest, traversând județele Teleorman, Dâmbovița, Argeș, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraș-Severin, Timiș și Arad. Noul gazoduct va avea o capacitate maximă de livrare de gaze de 1,5 miliarde de mc/anual spre Bulgaria și 4,4 miliarde de mc/anual spre Ungaria. Proiectul este vital și pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră.
